Mesaj al Episcopului Giurgiului, adresat PF Parinte Patriarh Daniel

MESAJUL DE FELICITARE AL PREASFINŢITULUI PĂRINTE AMBROZIE, EPISCOPUL GIURGIULUI, ADRESAT PREAFERICITULUI PĂRINTE DANIEL, LA ÎMPLINIREA A 8 ANI DE LA ÎNTRONIZAREA ÎN DEMNITATEA DE PATRIARH AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

Preafericirea Voastră,

Imaginea unei Biserici naţionale se identifică de cele mai multe ori cu imaginea Patriarhului Său iar istoria este, în acest sens, mai mult decât concludentă. Fiecare epocă şi-a avut oamenii potriviţi meniţi nu doar să păstorească, ci şi să apere dreapta credinţă, să propovăduiască Adevărul şi să consolideze poziţia Ortodoxiei atunci când raţiunea lumii acesteia şi-a uitat originea dumnezeiască. Pentru români, acest aspect este unul extrem de important pentru că formarea limbii şi a culturii româneşti se datorează în primul rând ierarhilor luminaţi ai Bisericii şi preocupării lor pentru propăşirea credinţei adevărate şi pentru afirmarea identităţii naţionale.

Acum opt ani, Preafericirea Voastră aţi fost ales, prin voia şi rânduiala Preasfintei Treimi, ca cel de-al şaselea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Tot acest răstimp a marcat constant o reală transformare a misiunii Bisericii, capabilă să răspundă atât provocărilor veacului acestuia, cât şi nevoilor tot mai mari ale credincioşilor săi. În ciuda opreliştilor, a criticilor, a indiferentismului, Biserica Ortodoxă Română este astăzi unul dintre cei mai importanţi factori de coeziune ai societăţii româneşti, desfăşurând o intensă lucrare pastoral-misionară, social-filantropică şi culturală. Toate acestea nu ar fi fost însă posibile fără truda jertfelnică a Preafericirii Voastre, fără spiritul vizionar de care aţi dat dovadă şi fără dragostea şi purtarea de grijă cu care i-aţi susţinut pe toţi cei implicaţi în această lucrare.

Ca niciodată, criticile lumii seculare la adresa Bisericii s-au mutat către misiunea pe care o desfăşoară, încercând să înlăture educaţia religioasă din şcoli, să impună acceptarea unor pretinse valori, cu totul străine de mărturia Sfintelor Evanghelii. Mulţi au fost cei care au sperat, în acele momente de grea încercare, că-şi va pierde credibilitatea, uitând însă că temelia acesteia nu o reprezintă legea schimbătoare, omenescă, ci credinţa vie în moartea şi învierea Mântuitorului Hristos, pe care “porţile iadului nu o vor birui”. Numărul covârşitor de mare al părinţilor şi elevilor care au optat pentru menţinerea Religiei în trunchiul comun al materiilor predate în şcoli a reprezentat cea mai bună dovadă a faptului că lucrarea Bisericii din toţi aceşti ani nu a fost zadarnică. Suntem o Biserică vie, lucrătoare, sensibilă la problemele credincioşilor săi şi dedicată în rezolvarea acestora, iar acest fapt Vi se datorează într-o foarte mare măsură.

Prin intermediul Televiziunii Trinitas şi Radio Trinitas, mesajul Evangheliei ajunge în fiecare colţ al acestei ţări iar susţinerea acestui demers devine, prioritară pentru toţi cei ce înţeleg cu adevărat activitatea misionară a Bisericii şi importanţa ei pentru societatea contemporană.Chiar anul acesta s-a deschis o nouă staţie de emisie la Giurgiu, ceea ce face ca întregul sud al ţării să poată beneficia de o recepţie clară, fără sincope, a tuturor emisiunilor realizate de Radio Trinitas al Patriarhiei Române. Am dat curs, cu multă bucurie, invitaţiei Preafericirii Voastre de a contribui şi colabora la înfiinţarea acestei staţii, conştientizând importanţa pe care activitatea media a Bisericii o are pentru credincioşii săi. Într-o lume în care mijloacele de comunicare se dezvoltă uimitor de repede, este firesc să fim racordaţi la acestea, pentru ca lucrarea de apostolat să nu rămănă doar un capitol uitat în cărţile de istorie, ci să se manifeste la fel de viu, la fel de activ.

Cei care au răspuns prompt la chemarea de a vesti mesajul creştin în această lume atât de secularizată au fost tinerii. Lor le-aţi acordat cea mai mare atenţie, prin desfăşurarea unor programe de real impact, precum “Hristos împărtăşit copiilor” şi “Alege Şcoala!”. La Congresul internaţional al tinerilor ortodocşi, organizat anul acesta la Cluj, tânăra generaţie a avut ocazia să Vă asculte, să Vă mărturisească problemele şi să Vă asigure că implicarea sa va rămâne mereu la fel de intensă în problemele societăţii. Mulţi dintre tinerii giurgiuveni, participanţi la aceste proiecte, au avut posibilitatea să dea mărturie despre faptul că Patriarhul Bisericii lor le este alături, îngrijindu-se ca formarea să le fie temeinică, în duhul autentic al Ortodoxiei. Numai astfel putem contracara pericolul atât de iminent al consumismului, al promovării non-valorilor şi al superficialităţii.

Astăzi, Biserica este chemată să vină în întâmpinarea unor probleme de o deosebită importanţă, ce privesc întreaga societate europeană. Numărul mare al migranţilor şi al refugiaţilor care-şi părăsesc ţările, aflate într-un cumplit conflict, nu poate fi ignorat, după cum nici izolarea noastră nu poate fi acceptabilă. Îndemnul la respect, la solidaritate şi la conciliere pe care Preafericirea Voastră l-a adresat în numeroase ocazii reprezintă poziţia fermă a Bisericii Ortodoxe Române în acest context social atât de tulbure.

Toate aceste provocări externe nu au afectat în niciun fel misiunea Bisericii. Numărul aşezămintelor sociale a crescut simţitor, Preafericirea Voastră susţinând importanţa construirii unor astfel de centre în cuprinsul întregii Patriarhii. Numai astfel putem face dovada lucrării sociale a Bisericii şi a faptului că implicarea ei nu este una formală, ci una deopotrivă spirituală şi materială, în deplină consonanţă cu problemele şi solicitările credincioşilor. De asemenea, s-au continuat, în acelaşi ritm susţinut, lucrările la ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului. Propusă de Patriarhul Miron Cristea, readusă în discuţie de vrednicul de pomenire Părinte Patriarh Teoctist şi devenită realitate prin implicarea directă a Preafericirii Voastre, înălţarea acesteia reprezintă un act de dreptate, compensatoriu pentru toate bisericile şi mănăstirile demolate în perioada comunistă pe cuprinsul întregii ţări. De asemenea, este un proiect de maximă necesitate, întrucât Biserica Ortodoxă Română are nevoie de un astfel de locaş, care să primească în sânul ei numărul tot mai mare al credincioşilor care participă la sfintele slujbe.

Anul acesta este închinat cinstirii marilor păstori de suflete din parohii şi mănăstiri, precum şi Sfântului Ioan Gură de Aur. Mai mult ca niciodată, avem nevoie astăzi de modele, de repere în lucrarea pastorală pe care suntem chemaţi să o desfăşurăm. Exemplele ierarhilor, monahilor şi monahiilor, preoţilor şi diaconilor jertfelnici sunt atât de numeroase, încât ele nu pot fi trecute cu vederea, nu pot fi ignorate. De aceea, prin conferinţele organizate, cu binecuvântarea Preafericirii Voastre, în cuprinsul întregii Patriarhii, s-a întărit în chip deosebit duhul misionar al slujitorilor sfintelor altare şi al tuturor celor implicaţi cu adevărat în viaţa Bisericii. Toate aceste realizări, ne îndreptăţesc să credem că eforturile Preafericirii Voastre nu au rămas fără răspuns şi că vor fi pe deplin răsplătite.

La ceas aniversar, rugăm pe Dumnezeu Cel în Treime Slăvit şi pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu să înmulţească darurile Preafericirii Voastre, să Vă sporească tăria şi înţelepciunea în propovăduirea Evangheliei Domnului nostru Iisus Hristos, să Vă dăruiască râvna lucrătorului harnic al viei şi înţeleapta purtare de grijă faţă de turma cea aleasă a Bisericii Ortodoxe Române.

Întru mulţi şi fericiţi ani, Preafericite Părinte Patriarh!

Al Preafericirii Voastre,

†AMBROZIE

Episcopul Giurgiului