publicat în: Arhivă

Iuda, Todah si – Jertfa Euharistica – jertfa de multumire si Cina Cea de Taina

Cuvântul “Iuda” vine de la verbul LeHodot, ceea ce înseamnă pur și simplu “să-I mulțumesc”. În contextul Bibliei ebraice, astfel de mulțumiri sunt sinonime nu doar cu recunoștința, ci si cu lauda. De fapt, exista o anumită jertfa, numita “jertfa de multumire”“. În Templul din Ierusalim, prin “Todah”, era amintita Ziua Recunostintei.

Un articol, pentru Agenția de știri Lăcașuri Ortodoxe, in traducerea, interpretarea: KSLCatalin – dezvoltat dupa o lucrare a Preasfințitului Nektarios Tsilis, Mitropolitul Mitropoliei Ortodoxe de Hong Kong și Sud-Est

Exista un simbolism puternic al cuvântului “Iuda” (Yehuda – să-I mulțumesc). Iisus a venit din tribul lui Iuda și el este “Leul seminției lui Iuda”. Iisus este liderul care conduce poporul Său aducand mulțumiri lui Dumnezeu Tatăl pentru dragostea Lui inefabila. De asemenea, în Euharistie, creștinii aduc mulțumiri pentru mantuirea lui Dumnezeu și isi amintesc cum Iisus a adus o noua Iesire (Exod) prin moartea și Invierea Sa.

Este interesant de observat că, în ebraica modernă, pentru a spune pur și simplu “mulțumesc”, israelienii folosesc același cuvânt (Todah), utilizat in Templu pentru exprimarea recunoștinței față de Dumnezeu.

O invatatura rabinică veche afirma: “În vremea viitoare mesianică, toate jertfele vor înceta, dar mulțumirea, ofranda [Todah] nu va inceta niciodata”. Despre ce, oare, poate fi vorba in aceasta jertfa (ofranda), care ramane singura si va rezista mai mult decat toate celelalte jertfe, dupa răscumpărarea lui Mesia?

O jertfa Todah poate fi adusa de cineva a cărui viață a fost scapata din mare pericol, cum ar fi din boala sau sabie. Persoana salvata, mantuita, ar arăta, astfel, recunoștința față de Dumnezeu, prin strangerea laolalta a celor mai apropiați prieteni și a familiei, pentru o masă de sacrificiu (jertfa) Todah. Mielul va fi sacrificat în Templu și pâinea pentru masa va fi sfințita în momentul în care este sacrificat mielul. Pâinea și carnea, impreuna cu vinul, ar constitui elementele mesei sfinte Todah, care este însoțită de rugăciuni și de cântece de mulțumire, cum ar fi Psalmul 116.

Există multe exemple în Vechiul Testament, de oameni care au adus jertfa Todah – mulțumiri – lui Dumnezeu. Iona, în timp ce se afla în pantecele balenei, promite să aducă o jertfă Todah în Templu, dacă va fi eliberat:

3. “Strigat-am către Domnul în strâmtorarea mea, şi El m-a auzit; din pântecele locuinţei morţilor către El am strigat, şi El a luat aminte la glasul meu!

4. Tu m-ai aruncat în adânc, în sânul mării şi undele m-au înconjurat; toate talazurile şi valurile Tale au trecut peste mine.

5. Şi gândeam: Aruncat sunt dinaintea ochilor Tăi! Dar voi vedea din nou templul cel sfânt al Tău!

6. Apele m-au învăluit pe de-a întregul, adâncul m-a împresurat, iarba mării s-a încolăcit în jurul capului meu;

7. Mă coborâsem până la temeliile munţilor, zăvoarele pământului erau trase asupra mea pentru totdeauna, dar Tu ai scos din stricăciune viaţa mea, Doamne Dumnezeul meu!

8. Când se sfârşea în mine duhul meu, de Domnul mi-am adus aminte, şi la Tine a ajuns rugăciunea mea, în templul Tău cel sfânt!

9. Cei ce slujesc idolilor deşerţi dispreţuiesc harul Tău;

10. Dar eu Îţi voi aduce Ţie jertfe cu glas de laudă şi toate făgăduinţele mele le voi împlini, căci mântuirea vine de la Domnul!” (Iona 2)

Regele Ezechia aduce ca jertfa un imn Todah, pentru salvarea sa dintr-o boala care ii pusese viata in pericol:

1. În vremea aceea Iezechia s-a îmbolnăvit de moarte. Şi a intrat la el Isaia, fiul lui Amos, şi i-a zis: “Aşa grăieşte Domnul: Pune rânduială în casa ta, că nu vei mai trăi, ci vei muri”.

2. Atunci s-a întors Iezechia cu faţa la perete şi s-a rugat Domnului:

3. “O, Doamne! Adu-ţi aminte că am umblat înaintea Ta întru credincioşie şi cu inimă curată, săvârşind ceea ce este plăcut înaintea ochilor Tăi!” Şi a izbucnit Iezechia în hohote de plâns.

4. Şi a fost cuvântul Domnului către Isaia, zicând:

5. “Du-te şi spune lui Iezechia: Aşa grăieşte Domnul Dumnezeul lui David, tatăl tău: Ascultat-am rugăciunea ta, văzut-am lacrimile tale, iată voi adăuga la viaţa ta încă cincisprezece ani

6. Şi din mâna regelui Asiriei te voi izbăvi pe tine şi cetatea aceasta şi o voi ocroti”.

7. Şi iată semnul care ţi se va da fie de la Domnul că El Îşi va împlini cuvântul Său:

8. “Iată voi întoarce umbra cu atâtea linii pe care soarele le-a străbătut pe ceasornicul lui Ahaz, să zic cu zece linii”. Şi soarele s-a dat înapoi cu zece linii pe care el le străbătuse.

9. Rugăciunea lui Iezechia, regele lui Iuda, când a căzut bolnav şi s-a tămăduit de boala lui:

10. “Atunci eu am zis: Mă duc la amiaza zilelor mele, la porţile locuinţei morţilor voi fi ţinut pentru restul anilor mei.

11. Nu voi mai vedea pe Domnul în pământul celor vii; şi nu voi mai privi pe nimeni dintre locuitorii lumii.

12. Casa mea este smulsă şi dusă departe de mine, ca o colibă de ciobani. Îmi simt firul vieţii tăiat ca de un ţesător care m-ar rupe din ţesătura lui. De dimineaţă până seara, Tu ai sfârşit cu mine.

13. Strig până dimineaţa. Ca un leu (boala) îmi sfărâmă oasele mele! De dimineaţă până seara, Tu ai sfârşit cu mine.

14. ţip cumplit ca o rândunică, gem ca o porumbiţă. Ochii mei slăbesc, uitându-se în sus. Doamne, sunt în mare cumpănă, nu mă lăsa!

15. Ce să mai grăiesc! El mi-a dat de ştire şi a făcut! Sfârşi-voi firul vieţii mele, aducându-mi aminte de amărăciunea sufletului meu!

16. Doamne, prin îndurarea Ta se bucură omul de viaţă, prin ea mai am şi eu suflare; Tu mă tămăduieşti şi-mi dai iarăşi viaţă!

17. Iată că boala mea se schimbă în sănătate. Tu ai păzit viaţa mea de adâncul mistuitor! Tu ai aruncat înapoia Ta toate păcatele mele!

18. Că locuinţa morţilor nu Te va lăuda şi moartea nu Te va preaslăvi; cei ce se coboară în mormânt nu mai nădăjduiesc în credincioşia Ta.

19. Cel viu, cel viu Te laudă, ca mine astăzi; părinţii învaţă pe copiii lor credincioşia Ta.

20. Domnul să ne mântuiască şi vom cânta din harpă în toate zilele vieţii noastre înaintea templului Domnului!”

21. Şi Isaia a adus o turtă de smochine şi a pus-o deasupra bubei şi Iezechia s-a vindecat.

22. Şi Iezechia a întrebat: “După care semn voi şti că voi intra în templul Domnului?” (Isaia 38).

Cu toate acestea, cel mai bun exemplu de jertfa Todah și de cântare se găsește în viața Regelui David. După ce David a învins ultimul bastion canaanit, el a decis să aducă Chivotul Legământului până la Ierusalim. Aducerea Chivotului la Ierusalim, a fost ocazia unei mari sarbatori naționale Todah. Jertfele erau “ofrande de pace”. Toate elementele Todah erau prezente. De exemplu, David a oferit pâine și vin, împreună cu carnea de jertfa: “Şi a împărţit tuturor Israeliţilor, femei şi bărbaţi, câte o pâine şi câte o bucăţică de carne şi câte o turtă de struguri”. (1 Cronici 16:3).

Cel mai important, insa, a fost cand David a condus poporul în imnuri Todah, care sunt, de fapt, psalmi de mulțumire (1 Cronici 16):

8. “Lăudaţi pe Domnul şi chemaţi numele Lui; vestiţi între neamuri lucrurile Lui!

9. Cântaţi, cântaţi în cinstea Lui! Spuneţi toate minunile Lui!

10. Lăudaţi-vă cu numele Lui cel sfânt! Să se bucure inima celor ce-L caută pe El!

11. Alergaţi la Domnul şi la ajutorul Lui; căutaţi pururea faţa Lui!

12. Neamul lui Israel, sluga Lui, fiii lui Iacov, aleşii Lui,

13. Aduceţi-vă aminte de minunile Lui, de semnele Lui şi de judecăţile gurii Lui!

14. Căci El este Domnul Dumnezeul nostru şi dreptatea Lui este peste tot pământul.

15. Aduceţi-vă aminte de aşezământul Lui, de făgăduinţa dată pentru mii de neamuri.

16. De legământul făcut cu Avraam şi de jurământul Său către Isaac,

17. Jurământ pus ca o lege pentru Iacov, şi ca un legământ veşnic pentru Israel,

18. Zicând: ţie-ţi voi da pământul Canaan, ca partea voastră de moştenire.

19. Ei atunci erau puţini la număr şi neînsemnaţi, şi străini în ţara aceasta.

20. Şi treceau de la popor la popor şi dintr-o împărăţie la altă împărăţie.

21. Dar El n-a lăsat pe nimeni să-i apese, şi a pedepsit regi pentru ei, zicând:

22. Nu vă atingeţi de unşii Mei şi proorocilor Mei să nu le faceţi rău.

23. Cântaţi Domnului tot pământul, binevestiţi din zi în zi izbăvirea Lui!

24. Vestiri păgânilor slava Lui, spuneţi la toate popoarele minunile Lui!

25. Că mare este Domnul şi vrednic de laudă şi mai înfricoşat decât toţi dumnezeii.

26. Că toţi dumnezeii păgânilor sunt nimic, iar Domnul a făcut cerurile.

27. Înaintea Lui este strălucire şi măreţie, putere şi bucurie în locaşul Lui cel sfânt.

28. Daţi Domnului, neamuri păgâne, daţi Domnului slavă şi cinste!

29. Daţi Domnului slavă pentru numele Lui; aduceţi-vă darul, mergeţi înaintea feţei Lui, închinaţi-vă Domnului în podoabele sfinţeniei Lui!

30. Să tremure înaintea Lui tot pământul, că El a întemeiat lumea şi nu se va clătina.

31. Să se bucure cerurile şi să prăznuiască pământul, iar printre popoare să se spună: Domnul este Împărat!

32. Să se zguduie marea şi toate cele din ea; câmpia şi toate cele de pe ea să se veselească!

33. Să dănţuiască împreună toţi copacii dumbrăvii înaintea feţei Domnului, că vine să judece pământul.

34. Lăudaţi pe Domnul, că în veac este mila Lui!

35. Ziceţi: Izbăveşte-ne pe noi, Dumnezeule, Izbăvitorul nostru! Adună-ne şi ne izbăveşte de prin popoare, ca să slăvim sfânt numele Tău şi să ne lăudăm cu slava Ta!

36. Binecuvântat fie Domnul Dumnezeul lui Israel din veac în veac!” Şi tot poporul a zis: “Amin! Aliluia!”

În acest moment esențial în povestea lui Israel, David schimbă nu doar locul Chivotului, ci el transformă, de asemenea, liturghia lui Israel. La celebrarea Todah, cand a adus Chivotul în Ierusalim, David le-a dat leviților un nou mandat – datoria lor principala era aceea sa “preaslăvească, să mulţumească şi să preaînalţe pe Domnul Dumnezeul lui Israel” (1 Cronici 16: 4).

Importanța Todah, ca fundal pentru Cina Cea de Taina a lui Iisus, devine cu atat mai puternica, atunci cand realizam ca, în vremea lui Iisus, cuvântul grecesc care ar traduce cel mai bine ebraicul Todah a fost Eucharistia, ceea ce înseamnă, de asemenea, “mulțumiri”. Din surse vechi crestine, aflăm că celebrarea mesei Domnului, sau ceea ce noi numim Liturghie, era cunoscuta de către creștini drept Euharistie. La urma urmei, la Cina Cea de Taină, Iisus a luat pâinea și vinul și-a multumit (Eucharistia): “Şi luând pâinea, mulţumind, a frânt şi le-a dat lor”. (Luca 22:19).

Cina Cea de Taină, sărbătorita în camera de sus, este atât Paști cat si o masă Todah.

Când Iisus ia pâinea, o rupe, și multumeste (Eucharistia), El îndeplinește funcția-cheie atât de Todah cat si de Paște – mulțumind pentru mantuire (eliberare, salvare). Dar aici, Iisus nu priveste pur si simplu înapoi, la istoria lui Israel de mântuire, ci aduce moartea și învierea Sa. Cu alte cuvinte, Iisus Ii mulțumeste Tatălui, pentru dragostea Lui și pentru viața cea nouă care urmează să fie acordata prin Înviere.

7. Şi a sosit ziua Azimelor, în care trebuia să se jertfească Paştile.

8. Şi a trimis pe Petru şi pe Ioan, zicând: Mergeţi şi ne pregătiţi Paştile, ca să mâncăm.

9. Iar ei I-au zis: Unde voieşti să pregătim?

10. Iar El le-a zis: Iată, când veţi intra în cetate, vă va întâmpina un om ducând un urcior cu apă; mergeţi după el în casa în care va intra.

11. Şi spuneţi stăpânului casei: Învăţătorul îţi zice: Unde este încăperea în care să mănânc Paştile cu ucenicii mei?

12. Şi acela vă va arăta un foişor mare, aşternut; acolo să pregătiţi.

13. Iar, ei, ducându-se, au aflat precum le spusese şi au pregătit Paştile.

14. Şi când a fost ceasul, S-a aşezat la masă, şi apostolii împreună cu El.

15. Şi a zis către ei: Cu dor am dorit să mănânc cu voi acest Paşti, mai înainte de patima Mea,

16. Căci zic vouă că de acum nu-l voi mai mânca, până când nu va fi desăvârşit în împărăţia lui Dumnezeu.

17. Şi luând paharul, mulţumind, a zis: Luaţi acesta şi împărţiţi-l între voi;

18. Că zic vouă: Nu voi mai bea de acum din rodul viţei, până ce nu va veni împărăţia lui Dumnezeu.

19. Şi luând pâinea, mulţumind, a frânt şi le-a dat lor, zicând: Acesta este Trupul Meu care se dă pentru voi; aceasta să faceţi spre pomenirea Mea.

20. Asemenea şi paharul, după ce au cinat, zicând: Acest pahar este Legea cea nouă, întru Sângele Meu, care se varsă pentru voi. (Luca 22)

Un articol, pentru Agenția de știri Lăcașuri Ortodoxe, in traducerea, interpretarea: KSLCatalin – dezvoltat dupa o lucrare a Preasfințitului Nektarios Tsilis, Mitropolitul Mitropoliei Ortodoxe de Hong Kong și Sud-Est