STIRI | Adevarul despre luptele din Ucraina: Biserica este atacata!

In ziua de 10 ianuarie 2015, Mitropolitul Ilarion de Volokolamsk, in calitate de prezentator din partea Bisericii, intr-un program al rețelei de televiziune Rusia-24, s-a aflat alaturi de jurnalistul Alexandru Rogatkin. Aceștia au discutat despre situația religioasă din Ucraina. Va prezentam, mai jos, traducerea acestei discutii ample, pe care Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe a efectuat-o, a carei transcriere in limba engleza a fost pusa la dispozitie de Departamentul de Relatii Externe Bisericesti al Patriarhiei Moscovei:

“Rogatkin: În orice război, civilii sunt cei care suferă cel mai mult. Este evident si pentru războiul din Novorossia, Donbas. Școlile, spitalele, maternitatile sunt distruse. Bisericile sunt deteriorate, de asemenea, biserica și clopotnița sa, cu cupola strălucitoare, fiind o tinta usoara pentru armata. Un cazac care a construit o biserica prin propriile sale mâini, in apropiere de Lutugino, in urma cu douăzeci de ani, mi-a spus că, timp de o lună întreagă, artileriștii ucraineni au considerat că se aflau militanti in clopotniță și au continuat sa bombardeze biserica. El a spus: Dumnezeu m-a aparat, nicio racheta nu a lovit ținta.

Dar, există biserici care au fost distruse din temelia lor. Acestea sunt nu numai biserici ortodoxe. În Pervomaysk, o biserica baptista a fost aproape complet distrusa. În Novosvetlovka, mai multe rachete au lovit cupola unei biserici ortodoxe. Aceasta este deja restaurată, acum. Un lucru monstruos s-a întâmplat la acea biserică. Aceasta era folosita, la inceput, pentru a-i gazdui pe cetatenii din Novosvetlovka. Nu departe de aceasta biserica, mai multi militanti au fost impuscati mortal, fara nicio anchetă sau judecată, doar pentru că aveau arme în mâini. Ei au fost luați prizonieri, executati și ingropati la câțiva metri de biserica.

Inaltpreasfintia Voastra, în acest sens, care este poziția pe care ar trebui să o adopte un preot ortodox? Trebuie sa se situeze de o anumita parte? El vede cum rachetele zboara catre biserica lui și cum militantii sunt răniți, iar civilii raniti vin la el. Care ar trebui să fie comportamentul lui?

Mitropolitul Ilarion: Un preot ortodox ar trebui să se identifice cu cei care suferă. Biserica este întotdeauna de partea celor care sunt supusi violenței și agresiunii. Biserica Ortodoxă nu ar trebui să ia parte într-o confruntare politică sau civilă. Ce vedem în Ucraina, acum? Credincioșii Bisericii noastre se afla de fiecare parte a baricadei.

Rogatkin: Se pare că Biserica Ortodoxă este de două ori divizată. În primul rând, este divizata de schisma ucraineană, prin care auto-proclamatul Patriarh Filaret a indepartat o parte din turmă. Acum, este divizata de acest război civil.

Mitropolitul Ilarion: Noi nu putem spune că Biserica Ortodoxă este divizată. Cand ne referim la schisma, spunem că unii oameni s-au separat sau au căzut din Biserica Ortodoxă, din aceasta cauza sau din motive politice. Într-adevăr, de la bun început, schisma ucraineana a fost un proiect politic, care viza divizarea poporului rus și ucrainean. De mai mult de douăzeci de ani, ei au divizat Biserica, mai exact i-au divizat pe creștini, pentru că, repet, nu putem spune că Biserica poate fi divizata în sine. Noi spunem că unii oameni, grupuri de persoane sau ierarhi, pot cădea departe de Biserică.

Astăzi, Ortodoxia Ucraineana este divizata. În primul rând, oamenii au fost divizati dupa un principiu doctrinar și, mai apoi, s-a făcut o încercare de divizare a lor dupa principiile lingvistic și politic, iar acum această divizare a dus la o confruntare civică, in care victime sunt civilii. Acesta este lucrul cel mai groaznic care se intampla.

Biserica Ortodoxă Ucraineană canonica, a Patriarhiei Moscovei, nu se situeaza de nicio parte, in acest conflict. Ea nu declara ca este de partea armatei ucrainene sau a militantilor sau ca tine cu o anumita forță politică. Biserica ar trebui să fie mai presus de lupta politică, pe de o parte, și împreună cu cei care suferă, cu victimele, pe de altă parte.

Rogatkin: Va amintiti acele imagini din Maidan, când mulți preoți greco-catolici au luat parte la Maidan? Ei au venit în față, cu cruci, și au solicitat un asalt al fortelor de securitate Berkut. A fost un lucru atât de teribil.

Mitropolitul Ilarion: de la început, Biserica Greco-Catolica a contribuit la dezvoltarea acestui conflict, pentru ca s-a identificat cu una dintre părțile aflate în conflict. Am vorbit despre asta deschis, la Sinodul Episcopilor Catolici din Roma, în prezența Papei Francisc. După aceea, toata mass-media catolica, mai ales din America, mai ales greco-catolica, m-a hulit. Deși am spus un lucru foarte simplu: că Biserica nu este creata pentru a participa la lupta politică. Biserica nu poate și nu trebuie să ia parte într-un conflict, deoarece, prin aceasta, noi, în primul rând, am ajuta la escaladarea acelui conflict și, în al doilea rând, noi am marginaliza anumiti oameni, indiferent de numărul lor, care fac parte din Biserica noastră, si care poate au ales o alta variantă politica. Biserica, în general, nu ar trebui să aibă o poziție politică.

Rogatkin: Dar, este tocmai un conflict politic. Dacă ne amintim capturarea bisericilor care aparțineau Patriarhiei Moscovei, ele au fost capturate sub sloganele Partidului Svoboda (Libertatii). Ele au fost capturate, fie pentru cei ai lui Filaret, fie pentru Biserica Greco-Catolica. Ceea ce am văzut în Maidan, nu este deloc ceva nou. Asta se intampla de douăzeci de ani. Cu strigătele: moscoviții să fie spânzurati, au scos ușile bisericilor ortodoxe și i-au târât afară pe preoți. Un preot din vestul Ucrainei mi-a spus că au folosit chiar si lanțuri. El însuși a stat ferecat, pentru mai multe zile. Un alt preot din Rovno mi-a spus că, în anii ‘90, când avea 12 ani, biserica lui a fost capturata și tatăl său a fost puternic lovit la cap. El a auzit, apoi, vorbele: Ce să facem cu puii preotului? Să ii spanzuram; în caz contrar, când vor crește, se vor transforma în preoti ai Moscovei. Iar el, atunci când era copil, nu știa nici unde se afla Moscova.

Mitropolitul Ilarion: Paradoxal, Biserica Greco-Catolică Ucraineană, al cărei cap se afla la Roma, este prezentată acum ca biserica nationala a Ucrainei. Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei, care reunește majoritatea credincioșilor ortodocși din Ucraina, este prezentata de mass-media nationalista și de propagandă, ca o Biserică guvernată de Moscova. Aceasta înseamnă că o Biserică poate fi reglementată de Roma, dar nu poate fi guvernată de Moscova…

De fapt, Biserica Ortodoxa Ucraineana este complet independenta. Patriarhul Moscovei nu reglementează Biserica Ucraineană; acesta nu raspunde de ea, nici financiar, nici administrativ. Se respecta doar o relatie devoțională. Suntem gata să ajutam, de exemplu, atunci când, cu voia lui Dumnezeu, va incepe restaurarea bisericilor în Donbas. Noi vom ajuta, cu siguranță, în toate modurile posibile. Dar, asta nu are nimic de-a face cu viața financiară internă a Bisericii Ucrainene. În acest sens, ea este complet independenta. În Biserica Ucraineană, episcopii sunt aleși pe cont propriu, cu candidaturi care nu trebuie sa fie aprobate de Moscova. Doar atunci când Mitropolitul Kievului este ales de catre episcopii ucraineni, alegerea lui trebuie să fie aprobata de către Patriarhul Moscovei. Dar, este vorba despre ceva spiritual, mai mult decat despre orice altă legătură.

Noi prețuim această relație, pentru că, problema aici este unitatea spirituala, care dureaza de peste o mie de ani, provenind din cristelnița Sfântului Cneaz Vladimir. În acest an, vom marca un mileniu de la dispariția Sfântului Cneaz Vladimir. Și, în 2013, am sărbătorit 1025 de ani de la Botezul Rusilor.

Odata, rusii erau uniti. În ultimii o mie de ani, noi granițe politice au aparut, deodată, dar asta nu înseamnă că Biserica, de fiecare dată cand apareau noi granite, trebuia să fie si ea împărțită în părți mai mici. Dacă am fi făcut asta, atunci în Africa nu ar mai fi existat o Patriarhie a Alexandriei, ci 54 de Biserici Ortodoxe pitice. Și Patriarhia Antiohiei, care ii uneste pe credincioșii din Siria și Liban, ar fi fost împărțita, de asemenea.

Biserica unește oamenii, nu tine cont de criterii etnice. Noi pretuim unitatea care, mai ales astăzi, manifestă relevanța, soliditate și importanță. Când politicienii divid o societate, prin partide aflate în conflict, atunci când armata elimina oameni, Biserica caută să ii unească și sa reconcilieze tot.

Rogatkin: În mod special, domeniul religios ucrainean este destul de amestecat. Există atât de multe secte, de tot felul, atât de mulți predicatori care aduc unele idei nebunesti. Ei se bucură de respect, în timp ce Biserica Ortodoxă Rusă a Patriarhiei Moscovei este ținuta departe. Este urâta și maltratata, de fapt, de toti. Asta este politica, nimic altceva.

Mitropolitul Ilarion: Da, pentru ca Biserica Ortodoxă Rusă a devenit o victimă a propagandei și luptei politice și, în zona ostilităților, de asemenea, o victimă a conflictului militar. Ați dat câteva exemple. Avem informații care, din păcate, continuă sa fie completate cu noi rapoarte: 3 preoți ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene sunt uciși; 62 de biserici din Donbas sunt deteriorate, unele fiind distruse complet, altele sunt distruse în mod substanțial, altele parțial și au nevoie de restaurare. Toate acestea demonstrează ceea ce ați spus: există o luptă intenționată împotriva Bisericii canonice; Biserica se afla sub atac.

Bisericile devin ținte ușoare, intr-adevar. Este o mare tragedie, care se desfășoară astăzi în fața ochilor noștri. Și nu o putem lua ca pe ceva accidental. Dacă ar fi avut loc trageri de rachete in masa, bisericile ar fi ptut fi lovite, intr-adevar, accidental. Dar, odata ce vedem atâtea biserici distruse complet sau parțial, aceasta înseamnă o campanie intenționată. Noi nu putem vedea, asta, altfel.

Rogatkin: Ar trebui sa luam in calcul, ca acesti oameni sunt credinciosi. Când parașutiștii ucraineni au parasit Aeroportul Lugansk, militantii au putut vedea ce a ramas in urma lor. Pe langa pachetele cu mancare, se aflau si cărți greco-catolice. Existau Evanghelii și Biblii, care fusesera parașutate special pentru ei.

Mitropolitul Ilarion: Când am afirmat deschis că greco-catolicii au tinut partea in conflict, ca au stat în spatele evenimentelor din Maidan, ca au fost aduși cu autobuzele, din vestul Ucrainei, pentru a starni ostilitati inter-etnice, atunci ei au răspuns, la toate acestea: “nu, nu este o confruntare politică. În acest fel ne-am exprimat, noi, poziția civică proprie”. Acesta este răspunsul dat de către reprezentanții Bisericii Greco-Catolice. Nu suntem deloc mulțumiți de răspunsul lor. Daca, intr-adevar, Biserica este chemată să reconcilieze oameni, atunci înseamnă că ar trebui să fim cu toți cei care suferă; noi nu ar trebui să fim de o anumită parte; nu ar trebui să spunem: acesti oamenii sunt ai nostri, iar acei oameni nu sunt.

Rogatkin: Inaltpreasfintia Voastra, cum stau lucrurile cu Lavra Pochaev? Este unul dintre cele mai importante lacasuri ale Bisericii Ortodoxe Ruse din vestul Ucrainei. Îmi amintesc cum, în februarie, cu doar o săptămână înainte de evenimentele din Maidan, au venit să rupă porțile Lavrei Poceaev. Care mai este situatia, acum, acolo?

Mitropolitul Ilarion: Au existat astfel de tentative, dar Lavra Poceaev sta si vegheaza Ortodoxia canonica. A mai existat o încercare de a profita si de Lavra Pesterilor din Kiev, de asemenea, dar aceste doua mănăstiri mențin puternic spiritul monahal. Călugării sunt conștienți de ceea ce reprezinta Biserica canonică și de ceea ce inseamna schisma. În istorie, atunci când erezia iconoclastă distragea Biserica, au existat călugări care stăteau în apărarea sfintelor icoane. Astăzi, călugării stau de pază pentru Ortodoxia canonica. Eu cred că, atât Lavra Pesterilor din Kiev cat si Lavra Pochaev, dar și alte manastiri, vor ramane ferm in apararea credinței și canoanelor Bisericii Ortodoxe.

Comportamentul călugărilor, în timpul evenimentelor din Maidan, pot servi drept exemplu. Când baricadele au fost ridicate și se pregatea o confruntare armată, calugarii Manastirii din Kiev au ieșit si au stat sub o ploaie torențială, între cele două grupuri aflate în conflict, în scopul împiedicarii unei lupte ucigatoare. Cred că aceasta ar trebui să fie poziția monahilor Bisericii Ortodoxe și a ortodocșilor.

Rogatkin: În ultimii douăzeci de ani, câte biserici ale Patriarhiei Moscovei au fost preluate sau pierdute, în această luptă?

Mitropolitul Ilarion: Dacă vorbim de parohiile care s-au mutat recent in așa-numita “Patriarhie de la Kiev”, în opinia lor, există 30 astfel de parohii, în timp ce potrivit informațiilor noastre, există doar 10. Dar, trebuie să realizam ce inseamna de fapt aceasta mutare. Nu tine de o voință populară voluntara, ci este o mișcare făcută, de regulă, sub presiuni foarte grave.

Vă voi da un exemplu. Recent, o declarație a fost semnata în regiunea Rovno, privind instituirea unei singure Biserici locale ucrainene (vezi ARHIVA Lacasuri Ortodoxe). Aceasta s-a realizat sub presiunea autorităților locale. Aceasta a fost semnata, printre altele, de un episcop al Bisericii Ucrainene a Patriarhiei Moscovei, împreună cu un episcop fals schismatic și un episcop greco-catolic. Documentul a dat imediat naștere unei mulțimi de întrebări: va fi infiintata o Biserica Ortodoxa Ucraineana în regiunea Rovno? Sau, episcopul uniat este gata sa asculte de Papa, dar sa adere la proiectul unei singure Biserici Ortodoxe Ucrainene?

Rogatkin: Asta este; nu tot ce se semnează se si intelege.

Mitropolitul Ilarion: Fie nu au inteles, fie au cedat presiunii. Ca urmare, foarte curând, episcopul ortodox și-a retras semnătura; a urmat episcopul uniat. În acest caz, nu a existat o presiune foarte dură.

În ceea ce privește voința populară, am văzut un reportaj, despre oamenii la care se mergea cu urnele de vot. Intre ei, aparea si o batranică – abia daca putea auzi ce spuneau aceia si ce ii cereau:

– Sunteti ucraineancă?

– Da, sunt.

– Sunteți “pentru Kiev”?

– Da, sunt.

– Semnati hartia.

– Și, rudele unde va sunt? Ele nu sunt aici. Puteti să semnati si pentru ei?

– Da, pot.

Vedeti, aceasta este pur și simplu profanare. Prin urmare, se pare că parohiile Bisericii canonice sunt transferate către aceste asociații schismatice.

Acesta nu este un proces în masă, desigur, dar exista cazuri izolate. Și, noi trebuie să sperăm că acest proces va înceta. Acesta va înceta, în primul rând, atunci când pacea va reveni în Ucraina. Ne rugăm pentru asta la fiecare Sfântă Liturghie. Și, nu numai Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei, ci toată Biserica Rusă multi-naționala și milioanele de rugatori puternici ai Bisericii se roagă, ca pacea să se întoarcă în Ucraina. Este dorința noastră puternică. Este ceea ce noi Ii cerem lui Dumnezeu, la începutul noului an, 2015: să ne aduca pacea mult dorită.”