Descoperirea unei biserici vechi. Sinagoga din Sussita si Marea revolta din Galileea

Josephus Flavius, celebrul istoric evreu-roman, a vorbit despre minoritatea evreiasca din orașul păgân roman al Antiohiei, Hippos, în timpul Marii Revolte din Galileea (66-67 era noastra). Hippos, parte din Decapolis, a fost cel mai mare polis din est al Mării Galileii, stabilit pe creasta Muntelui Sussita, cu vedere la orașul evreiesc Tiberias, în partea de vest a lacului.

Josephus ne spune că, în timpul Marii Revolte, regiunea Hippos a fost grav devastata de rebelii evrei. Dacă am lasa deoparte evenimentele tragice ale Marii Revolte și nu am ține seama de diferențele culturale și de disputele privind pescuitul in lac, cei mai multi dintre locuitorii Hippos și Tiberias trăiau în pace.

Din surse istorice și epigrafice, aflăm că comunitatea evreiască din Hippos continua să existe în timpul perioadei bizantine, când a devenit loc al unui tron episcopal. După excavarea a cel putin cinci biserici bizantine (sec. VI-VII dupa Hristos) și topografierea a cel puțin două biserici bizantine, cercetatorii s-au decis să localizeze sinagoga din Hippos (Sussita, dupa numele din aramaică), care trebuie să fi servit minorității evreiești. Locul cel mai logic de localizare ar fi fost spre versantul vestic, în spațiile de locuit și cu vedere spre Tiberias-ul evreiesc. Ar fi fost esențial pentru evreii din Hippos sa primeasca semnale din Tiberiada si sa stie când începe noua luna. Dar, cum sa mai localizeze o structură ruinata și neobservata printre resturile a sute de structuri îngropate în timp, după devastatorul cutremur din anul 749 era noastra? – se intreaba Jerusalem Post.

Un grup mic și foarte entuziast de voluntari israelieni a incercat acest lucru. După o singură zi de excavare, o surpriza a apărut: aproximativ o treime dintr-un buiandrug de bazalt, care prezintă un vultur cu struguri și, probabil, un șarpe. Stilul artistic și simbolurile erau apropiate de cele evreiesti, deci aparent partea din buiandrug parea sa apartina sinagogii (Zvi Ilan).

După alte câteva zile de excavare suplimentară, insa, grupul a descoperit două coloane verticale, care insemnau ca pe sit exista o cladire publica: un buiandrug evreiesc + o construcție publica = sinagogă (?).

După câteva zile, au fost expuse o podea mozaicata colorata și absida unei biserici. Arheologii au declarat ca era vorba, in fapt, despre o biserică, și nu despre o sinagogă. Cu absida întotdeauna construita spre rasarit, ea a servit ca pozitie importanta spre granița de est cu Siria.

Arheologii s-au incapatant: “biserica a fost construită deasupra sinagogii!”. Așa că s-a decis eliminarea unui segment din podeaua mozaicata. “Nu, nu existau ramasite ale vreunei sinagogi, dar cel puțin am reușit să descoperim parțial biserica. Aceasta a fost complet arsa, la începutul secolului al VII-lea, și nu a mai fost reconstruita. Ar putea fi legata de cucerirea persană a regiunii, din 614 era noastra.

Fără îndoială, exista cel puțin o sinagogă in Hippos-Sussita. Unde se afla ea, mai exact, nu se stie, dar trebuie sa fie dezvaluita intr-o zi… Sapaturile din Hippos-Sussita reprezinta un proiect international afiliat la Institutul de Arheologie Zinman, al Universitatii Haifa.