Europa a trecut de la a fi un bastion creștin, la o locomotivă in distrugerea credintei, a spus Patriarhul Kirill, primatul Bisericii Ortodoxe Ruse, după sosirea sa, ieri, în capitala sârbă, Belgrad, pentru o vizită de trei zile (vezi ARHIVA Lacasuri Ortodoxe).
Patriarhul Kirill a îndeamnat Europa să se întoarcă la valorile creștine, avertizand împotriva “rescrierii istoriei”.
Cu ocazia primirii unui titlu de onoare din partea Universitatii din Belgrad, Patriarhul Kirill a tras un semnal de alarmă asupra de-creștinarii rapide a societății europene, care “a renuntat la valorile creștine fundamentale din viața și activitățile sale”.
“Astăzi, când procesul de secularizare, negarea adevărului absolut, eliminarea conceptului de păcat din conștiința publică, ajung la o amploare fără precedent, apocaliptica, regretăm să observăm că multe state europene si-au abandonat, de fapt, identitatea creștină”, a spus șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, citat de agenția de știri Interfax.
Recunoașterea căsătoriilor între homosexuali, eutanasia la nivel legislativ și numărul tot mai mare de avorturi indică faptul că Europa, care devenise un bastion al Creștinismului, “a devenit o locomotivă a proceselor distructive”, a spus Patriarhul Kirill.
În timpul întâlnirii sale cu Președintele sârb, Tomislav Nikolic, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse a avertizat împotriva încercărilor de manipulare a istoriei.
“Istoria nu poate fi rescrisa”, a spus acesta. Uneori, copiii sunt educati “dupa manuale ajustate, în speranța că va exista o nouă generație, care sa uite despre paginile de istorie considerate nefavorabile din punct de vedere al provocarilor actuale politice”, a spus el.
El a numit, o astfel de actiune, ca fiind “o greșeală gravă”, subliniind că “faptele istorice nu pot fi șterse din memoria oamenilor”.
Patriarhul Kirill și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea față de încălcarea drepturilor populației sârbe din regiunea Kosovo – care si-a declarat independența față de Belgrad, în 2008.
Serbia, încă, nu a recunoscut miscarea – facilitată de sprijinul agresiv al Occidentului. “Sârbii ar trebui să trăiască liber în Kosovo și Metohija. Nimeni nu ar trebui să ii amenințe, nimeni nu are dreptul sa le distruga monumentele, bisericile și mănăstirile. Nimeni nu poate împiedica libera circulație a acestora și capacitatea lor de a rămâne în contact permanent cu propriile familii”, a subliniat clericul.
Biserica Ortodoxă Rusă “susține poporul sârb, în ce priveste problema Kosovo”, a spus Patriarhul Kirill, numind Kosovo, centrul spiritual al poporului sârb și al Bisericii sale.
Vizita Patriarhului rus in Serbia este dedicata celor 100 de ani de la începutul Primului Război Mondial, când Rusia și Serbia au luptat de aceeași parte. Se asteapta ca intâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse sa cinsteasca memoria soldaților ruși și sârbi, sfințind o necropolă ruseasca și un monument dedicat ultimului tar sfant rus, Nicolae al II-lea.
Punctul central al vizitei, va fi o slujba comuna, oficiata de către Patriarhul Kirill și omologul său sârb, Patriarhul Irineu, în cel mai mare lacas ortodox din lume, al Bisericii Ortodoxe – Catedrala Sfântul Sava din Belgrad – in aceasta duminică. Slujba va fi transmisa in direct – video – si de Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe, incepand cu ora 9:45 AM, ora Romaniei.
“Când un rus vine in Serbia, se simte cu adevărat acasă. Credința comună, cultura comună, legăturile istorice strânse comune, sângele comun vărsat în numele victoriilor comune – toate acestea unesc popoarele noastre”, a spus Patriarhul Kirill, după aterizarea pe Aeroportul Nikola Tesla din Belgrad.
Capul Bisericii Ortodoxe Ruse și-a exprimat, de asemenea, încrederea că rugăciunile și discuțiile comune, care au loc în timpul vizitei sale, vor ajuta Rusia și Serbia sa “mearga înainte cu mai multă încredere, strangandu-si mainile si deschidandu-si reciproc inimile”.
Patriarhul ortodox Irinej al Serbiei l-a salutat pe Patriarhul Kirill, la aeroport, spunând: “vrem cu adevărat să va simtiti ca acasă, printre ai dumneavoastra”.
Moscova și Belgradul au fost aliati apropiati, de secole, stabilind relații diplomatice în 1838, după ce Rusia i-a ajutat pe sârbi sa obțina independența față de Imperiul Otoman. În 1999, Rusia s-a opus cu fermitate bombardamentelor NATO din Iugoslavia, din care Serbia facea parte, și a făcut tot ce a putut pentru ca operațiunea militară sa nu obtina autorizația ONU.
Rusia este, în prezent, partener economic de top al Serbiei, cu volumul schimburilor comerciale dintre cele două state estimat la aproximativ 3 miliarde de dolari. Cele două țări au împărtășit, de asemenea, o politică fără viză (visa-free) pentru călători, începând cu anul 2008.
