publicat în: Arhivă

Iubeste-ti dusmanul! Sa-ti iubesti dusmanul, ar insemna sa-l lasi sa profite de tine-

– un articol, traducere si interpretare dupa o predica a Parintelui ortodox Anthony M. Coniaris (foto – Minneapolis, SUA – Scoala de Teologie Sfanta Cruce), pentru Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe, de: KSLCatalin

“31. Şi precum voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi asemenea;

32. Şi dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată puteţi avea? Căci şi păcătoşii iubesc pe cei ce îi iubesc pe ei.

33. Şi dacă faceţi bine celor ce vă fac vouă bine, ce mulţumire puteţi avea? Că şi păcătoşii acelaşi lucru fac.

34. Şi dacă daţi împrumut celor de la care nădăjduiţi să luaţi înapoi, ce mulţumire puteţi avea? Că şi păcătoşii dau cu împrumut păcătoşilor, ca să primească înapoi întocmai.

35. Ci iubiţi pe vrăjmaşii voştri şi faceţi bine şi daţi cu împrumut, fără să nădăjduiţi nimic în schimb, şi răsplata voastră va fi multă şi veţi fi fiii Celui Preaînalt, că El este bun cu cei nemulţumitori şi răi. (Luca 6)

Testul dur al dragostei nu este a-i iubi pe prietenii noștri, ci a-i iubi pe vrăjmașii noștri. Un mare sfant rus a raspuns la întrebarea: “Cum știm dacă o persoană rămâne în Dumnezeu și daca este sincera în credința sa creștină?”: “Nu există nicio altă cale de a afla acest lucru, decât prin examinarea vieții persoanei respective si prin a vedea dacă el isi iubește dușmanii. Acolo unde nu exista iubire de dușman, nu există Dumnezeu”.

Acesta este marele test, dacă suntem în ton cu Dumnezeu; pentru că aceasta este si ceea ce a facut Dumnezeu Însuși. El trimite ploaia Sa peste cei drepți și peste cei nedrepți. Chesterton a spus odată, “Dragostea înseamnă să iubești ceea ce este de neiubit”.

Dar, să ne iubim vrăjmașii, într-o lume ca a noastră, nu pare foarte practic. Sa-ti iubesti dușmanul – cineva ar obiecta – inseamna să-i permiti să profite de tine. A-ti iubi dușmanul, inseamna sa-l lasi sa aiba putere asupra ta.

Așa că ne-am gândit sa studiem ce ne invata psihologia și psihiatria despre ostilitate și despre persoanele ostile. Mai exact, ele ne spun că o persoană ostilă urăște, pentru că se teme ca va fi lovita; astfel, pentru a se proteja, ea loveste prima. Ea este ostila, pentru că ea se așteaptă la defaimare si la ura din partea ta. Ultimul lucru la care s-ar astepta, este iubirea. Deci, dacă în loc de ura ii oferi iubire, ai dezarmat-o. Dragostea este cea dupa care ea tanjeste, mai mult decât dupa orice altceva. Iubirea este singurul lucru care poate distruge ostilitatea sa.

“Dă-l dracu!”, a spus cineva unui prieten care suferise o nedreptate din mâinile unui terț. Răspunsul primit a fost cu adevărat inspirat: “Este deja al dracului. Aș vrea să fie al lui Dumnezeu”. A-ti iubi dușmanul, inseamna a-l da lui Dumnezeu.

Dar, oare Dumnezeu așteaptă de la noi să iubim păcatul și pe oamenii rai? Sigur ca nu. El se așteaptă ca noi să uram pacatul, dar sa-l iubim pe păcătos. Dar, nu este, oare, aceasta delimitare una prea fina? Cum pot face distinctie între păcat și păcătos? Cu toate acestea, reusim sa facem aceasta distincție, în fiecare zi, cu noi înșine… Noi facem lucruri teribile; comitem erori grosolane. Uram greselile pe care le comitem, dar continuam să ne iubim.

Faceți același lucru si cu alte persoane, a spus Iisus. “Să-l iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți”. Urăște păcatul; iubeste-l pe păcătos. Cineva a exprimat asta, astfel: “a-ti iubi dusmanul, nu înseamnă a iubi noroiul în care se afla perla, ci a iubi perla care se află în noroi”.

De ce trebuie să-mi iubesc dușmanul? Fiindca poate fi un fiu al Tatălui. “Iubiți pe vrăjmașii voștri… și veți fi fiii Celui Prea Înalt”. Dumnezeu vrea să fii Ceea Ce este El. El isi iubește dușmanii. El face bine, celor ce-L urăsc. El pregătește pășuni verzi, pentru noi, atunci când răsplata potrivita ar trebui sa fie un deșert. El ne conduce prin ape liniștite, când ar trebui sa ne asteptam la seceta. Noi fiind păcătoși, Dumnezeu ne iubea și a murit pentru noi. La scurt timp înainte de a muri, Iisus le-a spus ucenicilor Săi: “Poruncă nouă dau vouă; să vă iubiți unii pe alții, cum v-am iubit Eu”.

“Iubiți pe vrăjmașii voștri”. Omul care iti face mizerii, care intinde capcane picioarelor tale, care intoarce cuvintele tale și care nu este niciodată mai fericit decât atunci când te vede amarat, dușmanul tău, iubeste-l. Iubeste-l de dragul Meu, spune Iisus. Iubeste-l, “așa cum v-am iubit Eu”. Dar, iubeste-l si pentru că dușmanul tău este, în primul rând, si propriul sau dușman. Amărăciunea pe care el o varsa in cana ta, în primul rând, ii otrăveste si propria lui ceasca. Uita prejudiciul superficial pe care ti-l provoaca și tine cont de prejudiciul fatal pe care si-l provoaca lui insusi. In ce te priveste, el iti creează amărăciune; in ce il priveste, se sinucide.

Marele preot rus Părinte Ioan de Kronstadt scria în cartea sa inspirata “Viața lui Hristos”: “Orice persoană care face rău, care se lasa prada patimilor, este pedepsit suficient, de catre răul pe care l-a comis, de patimile pe care le-a slujit, dar mai ales prin faptul că el se retrage de la Dumnezeu, iar Dumnezeu Însuși se retrage din el; prin urmare, ai fi nebun și cel mai inuman daca ai hrani furia împotriva unui astfel de om; ar fi la fel ca atunci cand un om s-ar ineca, sau ai impinge în foc o persoană care este deja devorata de flacari. Fata de un astfel de om, ca si de unul aflat in pericolul de a pieri, trebuie să arătăm dragoste dubla și rugaciune fierbinte lui Dumnezeu pentru el; nu-l judecati, nu va bucurati de ghinionul lui. De dragul Meu, spune Iisus, dar si de dragul lor, de asemenea, “Iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă prigonesc”.

Noi trebuie să-i iubim pe oameni, nu pentru că sunt atragatori, ci pentru că au nevoie de dragoste. Însuși faptul că o persoană iti displace, ar putea însemna că el are nevoie de tine. Sufletul lui este deformat de ura din tine, și tu singur il poti încălzi si elibera. Ashley Montagu a scris, “Arată-mi un delincvent juvenil devenit criminal, un psihopat și, în aproape toate cazurile, iti voi arăta o persoană care recurge la mijloace disperate pentru a atrage căldura emoțională și atenția pe care nu a reușit sa o obțina, dar pe care atât de mult si-o dorea, si de care avea atat de multa nevoie.

Comportamentul “agresiv”, atunci când este pe deplin înțeles, de fapt, nu este nimic altceva decât frustrarea dragostei – precum și un mijloc de răzbunare pe societatea care te-a lasat sa cazi, deziluzionat, pustiit și dezumanizat. Prin urmare, cel mai bun mod de a aborda un comportament agresiv la copii, nu este un comportament si mai agresiv fata de ei, ci dragostea. Și, acest lucru este valabil nu numai pentru copii, ci pentru ființele umane de toate varstele”.

Astfel, din două motive principale, ar trebui să ne iubim vrăjmașii: primul este acela ca acestia au nevoie de dragoste; și, al doilea, iubirea este singura forță capabilă să transforme un inamic, intr-un prieten.

Un al treilea motiv, este si el destul de evident. Intoarcerea urii multiplică ura. Numai iubirea poate rupe cercul vicios. Un bărbat a cumpărat odată o fermă și se plimba, mai apoi, pe marginea noii sale proprietati, când s-a întâlnit cu vecinul. “Nu te mai uita acum”, i-a zis vecinul “fiindca atunci când ai cumpărat această bucată de pământ, ai cumpărat, totodata, si un proces cu mine. Gardul tau a intrat cu zece metri peste terenul meu”.

Acum, aceasta reprezenta, desigur, o deschidere clasica a unui conflict, care ar fi putut dura timp de secole și ar fi putut crea generații de inamici. Insa, noul proprietar a zâmbit și a spus: “ma gândeam că voi găsi niște vecini prietenoși aici, și iata-ma aici. Ai sarit sa ma ajuti. Muta gardul acolo unde doresti, și trimite-mi factura. Vei fi mulțumit, iar eu voi fi fericit”.

Ei bine, gardul nu a mai fost mutat, iar potențialul inamic nu a mai devenit niciodată astfel. El a devenit un vecin prietenos. Dragostea a stins focul urii.

Si, un ultim motiv, pentru care ar trebui să ne iubim vrăjmașii, este exprimat în cuvintele lui Iisus: “Iubiți pe vrăjmașii voștri… și veți fi fiii Celui Prea Înalt”. Suntem, si toți sunteți, potentiali fii ai lui Dumnezeu. Prin iubire, aceasta potențialitate devine realitate. Noi trebuie să ii iubim pe vrăjmașii noștri, deoarece numai devenind iubitori ai lor, Il vom putea cunoaște pe Dumnezeu și vom putea experimenta frumusețea sfințeniei Lui.

Dar, cum sa fie posibil să iubești dușmanul cuiva?

1 Nu este posibil, decât dacă Il iubești pe Dumnezeu mai intai. Iisus ne-a dat un indiciu, atunci când a spus: “Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, și cu tot cugetul tău, și cu toată puterea ta și cu tot sufletul tău, și pe aproapele tău ca pe tine însuți”. Dacă-L iubești pe Dumnezeu cu toată ființa, atunci il vei iubi pe aproapele tău, chiar dacă el este un dușman. O astfel de iubire este un dar al Duhului Sfânt, care locuiește în noi.

2 “Faceți bine celor ce vă urăsc”, a spus Iisus. Sfântul Pavel spune:

20. Deci, dacă vrăjmaşul tău este flămând, dă-i de mâncare; dacă îi este sete, dă-i să bea, căci, făcând acestea, vei grămădi cărbuni de foc pe capul lui.

21. Nu te lăsa biruit de rău, ci biruieşte răul cu binele. (Romani 12). Fă ceva bun pentru dușmanul tău și vei fi surprins cât de ușor este sa-l iubesti. Aceasta va ajuta să se indeparteze amărăciunea din inima lui. Dar, depășirea răului cu mijloace bune, presupune ca noi sa facem primul pas; trebuie să începem prin a face un fel de pact. “Acest dușman este invins cel mai bine, atunci cand este învins de bunătate”.

Un medic înțelept spunea odată: “Am practicat medicina 30 de ani și am prescris multe lucruri. Dar, pe termen lung, am învățat că, pentru cea mai mare parte a durerilor de care sufera creatura umana, cel mai bun medicament este iubirea”.

“Și, dacă nu merge?”, a fost el întrebat.

“Dublati doza”, a răspuns el.

3 Iisus spune: “Rugați-vă pentru cei ce vă prigonesc…”. Amintiți-le, in genunchi, numele, cu pace si drag, în lacasul cel mai secret. Oferiti-le cel mai mare privilegiu care sta in puterea voastra sa il acordati acestora – privilegiul de a fi amintiti, atunci când sunteti față în față cu Dumnezeu. Nicio persoană nu se poate ruga pentru alta și încă s-o urasca. Unul dintre cele mai bune moduri de a ucide amărăciunea, este să te rogi pentru omul pe care esti tentat să-l urasti.

4 Uita-te la ce e mai bun în dușmanul tău. Exista bine si exista si rau, in fiecare dintre noi. Parintele Ioan de Kronstadt a scris: “Când fratele tău a păcătuit împotriva ta, în orice fel – de exemplu, daca a vorbit de rau de tine, sau imprastie cu intenție rea cuvintele tale, într-o formă pervertită sau alta, sau te calomniaza – nu fi supărat pe el, ci încearcă să găsesti în el acele calități care există, fără îndoială, în fiecare om, și priveste cu dragoste asupra lor, disprețuind calomniile lui rele la adresa ta, ca pe cenusa, ca pe ceva care nu merită atenție, ca pe o iluzie a diavolului. Cautatorii de aur nu iau seama la cantitatea mare de nisip și de murdărie din praful de aur, ci cauta doar boabele de aur; și, deși sunt puține, ei prețuiesc această cantitate mică, și il spala de grămada de nisip inutila. Dumnezeu acționează într-o manieră asemănătoare cu noi, ne curățeste cu mare și indelunga toleranță”.

5. Fa bine, roagă-te pentru binele dușmanului tău și dezvolta-ti, în cele din urmă, capacitatea de a ierta. Fără iertare, este imposibil chiar și sa începi actul de a-ti iubi dușmanii. Aceasta iertare trebuie să înceapă de la cel care a fost nedreptățit. Numai persoana vătămată poate face sa curga izvoarele calde ale iertarii. Iată un exemplu:

Pe 9 aprilie 1968 – ziua de înmormântare lui Martin Luther King – un șofer alb de autobuz, pe nume Martin Whitted, a fost scos din autobuzul său în San Francisco, de unsprezece tineri negri, care l-au bătut și l-au rănit mortal, cu sălbăticie. A murit, la scurt timp după aceea. Tensiunea a crescut în comunități, intre albi și negri. Zvonurile legate de aceasta violență au început să se răspândească. Apoi, Dixie Whitted, văduva șoferului de autobuz, a apărut la televizor. Reacția ei la uciderea soțului sau a fost ceva miscator, ceva extraordinar, ceva ce nu era din această lume. Liniștita, ea a vorbit despre dragostea ei pentru soțul sau și despre credința pe care o avea în Hristos. Le-a zis oamenilor să se abțină de la violențe si, in schimb, să fie făcători de pace. Prin puterea lui Hristos, a spus ea, nu putea avea nici amărăciune, nici ură. Ea a cerut, chiar, ca un monument memorial sa fie ridicat, insa nu pentru sine, ci pentru toti tinerii din zona în care soțul ei fusese ucis.

Rezultatele actului de compasiune al acestei femei au fost electrizante. Cinicii membrii ai echipei de televiziune au plâns. Unii au zis ca toată viața lor s-a schimbat de la această mărturisire creștină. Un prizonier, care s-a identificat ca fiind negru, i-a scris doamnei Whitted: “Iti sunt dator. Nu ma cunosti, dar datorita tie, înțelegerii profunde, frumusetii refuzului de a urî… nu voi mai putea, din nou, să-i urăsc, în mod colectiv, pe toti albii. Tu si copiii tăi sunteti monumentul ridicat în memoria soțului tău”.

“Ci, iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine și dați cu împrumut, fără să nădăjduiți ceva în schimb; și răsplata voastră va fi mare, și veți fi fiii Celui Prea Înalt”.

“Fiți milostivi, precum și Tatăl vostru este milostiv”.

– un articol, traducere si interpretare dupa o predica a Parintelui Anthony M. Coniaris (Minneapolis, SUA – Scoala de Teologie Sfanta Cruce), pentru Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe, de: KSLCatalin