Sfanta Filofteia in Calarasi – programul evenimentelor: 4-7 septembrie 2014

In perioada 04 – 07 septembrie 2014, cu arhiereasca binecuvântare a Preasfinţitului Părinte Vincenţiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, Protopopiatul Călărași în colaborare cu Primăria Municipiului Călărași, organizează o serie de manifestări cu ocazia împlinirii a 90 de ani de când Sfintele Moaște ale Sfintei Mucenițe Filofteia de la Curtea de Argeș poposeau în Municipiul Călărași.

În zilele de 4 și 7 septembrie 2014, „Agenţia de ştiri – Lăcaşuri Ortodoxe” va transmite online procesiunea și Sfânta Liturghie Arhierească, ce vor putea fi vizionate pe următoarele site-uri: www.lacasuriortodoxe.ro, www.sf-esc.ro [https://www.sf-esc.ro] , www.protoieriacalarasi.ro [https://www.protoieriacalarasi.ro] și în toată Rețeaua Informațională a Episcopiei Sloboziei și Călărașilor.

Calendarul evenimentelor se va desfăşura după următorul program:

Joi, 04 septembrie 2014:

La ora 17:00 va avea loc primirea Raclei cu Sfintele Moaște ale Sfintei Mucenițe Filofteia la Monumentul Eroilor (zona Orizont), apoi delegația Arhierească împreună cu soborul de preoţi şi credincioşii vor pleca într-o procesiune pe ruta strada București până la Biserica ,,Sfinții Împărați Constantin și Elena” – Volna, unde Sfintele Moaște vor fi depuse într-un baldachin în curtea sfântului lăcaş, spre închinare tuturor credincioşilor.

Vineri, 05 septembrie 2014:

La ora 07:00 – Acatistul Sfintei Mucenițe Filofteia și Sfânta Liturghie, iar seara slujba Vecerniei și Priveghere.

Sâmbătă, 06 spetembrie 2014:

La ora 07:00 – Acatistul Sfintei Mucenițe Filofteia și Sfânta Liturghie, iar seara slujba Vecerniei și Priveghere.

Duminică, 07 septembrie 2014:

Începând cu ora 9:00 va fi săvârşită Sfânta Liturghie Arhierească de către Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului și Preasfinţitul Părinte Vincenţiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, alături de un ales sobor de preoți și diaconi. Împreună rugători vor fi şi reprezentanţi ai autorităţilor locale, judeţene şi credincioşi.

Sfintele Moaște ale Sfintei Mucenițe Filofteia vor rămâne spre închinare până duminică, 07 septembrie 2014, ora 13:00, când delegația Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului avându-l în frunte pe Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului va pleca din Municipiul Călărași.

Sfânta Filofteia, ocrotitoarea Ţării Româneşti

Sfânta Muceniţă Filofteia a trăit în sec. al XIII-lea, în sudul Dunării. Nu se ştie cu exactitate dacă provenea din neam de români sau de bulgari. A fost martirizată la doar 12 ani de tatăl său. Moaştele sale se află la Curtea de Argeş de la sfârşitul sec. al XIV-lea. În şedinţele Sinodului Bisericii Ortodoxe Române din 1950, s-a decis generalizarea cultului Sfintei Filofteia de la Argeş, pomenită la 7 decembrie. În tradiţia populară este numită Poitra lui Nicolae.

De peste 600 de ani, Ţara Românească este vegheată de Sf. Muceniţă Filofteia, aflată la Curtea de Argeş. Binefacerile sale sunt nenumărate. Tămăduitoare de boli, apărătoare împotriva încercărilor vieţii, aducătoare de ploaie, protectoare a animalelor, dar şi a viilor, patroană a copiilor şi a tinerilor… Iată doar câteva dintre ele. Despre viaţa ei scurtă, de doar doisprezece ani, se ştiu multe. Viaţa sa a fost repede alcătuită de cei care au cunoscut-o, probabil în special datorită minunilor pe care le-a săvârşit imediat după martiriul său.

Un copil închinat lui Dumnezeu

Despre Sfânta Filofteia se ştie că a trăit la începutul sec. al XIII-lea, la sud de Dunăre, în oraşul Târnovo. Acest oraş era în acea vreme capitala Ţaratului româno-bulgar. Nu se poate afirma cu exactitate de ce naţionalitate era. Datorită vitregiei timpurilor, s-au înregistrat mai multe migraţii ale locuitorilor de pe cele două maluri ale Dunării.

Unii reveneau la locul de baştină, alţii rămâneau în satele adoptive. Chiar şi întemeietorii Ţaratului româno-bulgar, fraţii Petru şi Asan, erau doi români stabiliţi în Târnovo. Sfânta Filofteia s-a născut în jurul anului 1206. Numele său se traduce prin “iubitoare de Dumnezeu”. Acest lucru l-a demonstrat scurta ei viaţă.

Următoare poruncii iubirii

Mama Filofteiei a fost o creştină evlavioasă, care a învăţat-o iubirea de Dumnezeu şi de aproapele, milostenia, postul şi rugăciunea. A murit însă de tânără, lăsând-o pe Filofteia orfană la o vârsta fragedă. Pentru a face faţă greutăţilor pe care le presupunea creşterea unui copil, tatăl său a decis să se recăsătorească. Tradiţia spune că noua şotie nu era un om al rugăciunii şi al milosteniei. Nici cu Filofteia relaţia nu era foarte bună, mai ales când fetiţa se ducea la biserică, se ruga şi îşi arăta mărinimia sufletului. A început să o persecute, trimiţând-o la diferite munci grele. În acelaşi timp, se pare că încerca să îl întărâte şi pe tată împotriva copilei sale.

Martirizată la doar 12 ani

Una dintre îndatoririle Filofteiei era cea de a-i duce mâncare tatălui ei, care muncea la câmp. Pe drum însă, întâlnindu-se cu oamenii săraci, care ii cereau măcar un colţişor de pâine, nu o lăsa inima sa treacă nepăsătoare mai departe.

Astfel, ea le dădea din mâncarea tatălui sau. Lucrul s-a repetat, astfel încât tatăl, rămânând mai mult flămând, şi-a certat soţia. Aceasta însă s-a apărat, spunându-i că Filofteia este vinovată, căci împarte mâncarea la săraci. Mânios peste fire, tatăl s-a pus la pândă şi, surprinzând-o pe Filofteia în timp ce făcea milostenia obişnuită, a aruncat spre ea cu barda ce o purta la brâu. Tânăra Filofteia a fost grav rănită la un picior. În urma acestei răni şi-a încredinţat sufletul Domnului, la vârsta de doar 12 ani. Era în anul 1218.

Trupul făcător de minuni

Înspăimântat de fapta sa, tatăl a încercat să îi ridice trupul, pentru a o înmormânta. Dar Dumnezeu a proslăvit-o, iar trupul ei a devenit atât de greu, încât nu l-a putut clinti, deşi a chemat şi pe alţi oameni în ajutor. Îngrozit de această minune, l-a chemat pe Arhiepiscopul de Târnovo. Acesta a venit însoţit de un alai de preoţi şi credincioşi, citind mai multe rugăciuni de dezlegare, pentru a putea duce trupul Sfintei în catedrala din Târnovo. Sinaxarul spune că, nedorind să meargă acolo, trupul s-a lăsat greu ca prin minune. Astfel, ierarhul a început să rostească numele mai multor oraşe, aflate de o parte şi de alta a Dunării. Când a fost pronunţat numele Cetăţii de Argeş, trupul s-a făcut dintr-o dată uşor, Filofteia arătând în ce casă dorea să fie dusă.

Aducerea la Curtea de Argeş

Istoria arată însă că moaştele Sf. Filofteia au fost duse iniţial la Târnovo, unde au rămas până în anul 1393. În acel an, Ţaratul bulgar a fost ocupat de turci, care au şi ars oraşul. Pentru a le feri de profanare, moaştele au fost duse la Vidin, unde au stat puţin timp, probabil până în 1396. După înfrângerea armatelor creştine la Nicopole, crescând ameninţarea turcă, moaştele au fost oferite domnitorului Ţării Româneşti, Mircea cel Bătrân (1386-1418). Acesta le-a aşezat în vechea ctitorie domnească, cu hramul „Sf. Nicolae“, de la Curtea de Argeş, pe atunci catedrala mitropolitană. În acest fel se explică şi alegerea zilei de 7 decembrie drept zi de pomenire (imediat după ziua hramului).

După construirea noii biserici de către Neagoe Basarab, sfinţită la 15 august 1517, moaştele au fost aşezate aici a doua zi, când s-a făcut şi proclamarea canonizării Sf. Ierarh Nifon al Constantinopolului (prima canonizare la noi).

Ocrotitoare a românilor

Moaştele au rămas la Curtea de Argeş până în 1893, când, datorită stării avansate de degradare a bisericii, au fost mutate în bisericile „Sf. Gheorghe“ şi „Adormirea Maicii Domnului“ – Olari, din aceeaşi localitate. În timpul primului război mondial, datorită mutării frontului în apropierea acestei localităţi, moaştele au fost duse în paraclisul Mănăstirii Antim din Bucureşti.

După terminarea războiului, au fost readuse la Curtea de Argeş, iar din 1949 se afla in paraclisul acestei mănăstiri. Pelerinii care au trecut de-a lungul timpului pe la racla Sf. Muceniţe Filofteia au lăsat mărturii atât despre numeroasele minuni care se săvârşeau aici, cât şi despre evlavia de care se bucura în rândul credincioşilor de pretutindeni. Datorită acestei cinstiri deosebite, în şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 28 februarie 1950 s-a decis generalizarea cultului Sf. Muceniţe Filofteia în întreaga ţară.

Sfânta Filofteia este considerată ocrotitoarea copiilor şi a tinerilor, şi în special a fetelor, pe care le ajută să se căsătorească şi să aibă o viaţa liniştită. Cinstirea ei constituie o garanţie a ploilor mănoase de peste an. De altfel, Sf. Filofteia este numită „aducătoarea de ploi“.

Istoria consemnează mai multe procesiuni cu moaştele Sfintei pe timp de secetă, ultima în Călărași, acum 90 de ani, în anul 1924, iar tradiţia spune că prin mijlocirea ei în faţa lui Dumnezeu a plouat, iar roadele au fost bogate. Sărbătoarea Sf. Filofteia se ţine şi pentru a fi feriţi de diferite boli şi necazuri atât noi, cât şi animalele noastre.