PAPIRUSUL – Uzina care a schimbat lumea. Mlastini de filtrare

Papirusul, care a ocupat un loc sfant pentru vechii egipteni, acționează ca un filtru de mare potențial împotriva poluării apei, susține o carte recentă despre istoria și viitorul posibil al acestei plante.

“Uzina care a schimbat lumea”, lansata la New York, de editura Pegasus, în iunie, postulează că papirusul ar fi una dintre plantele cele mai valoroase din lume, în ciuda faptului că a dispărut aproape în întregime, dupa ce a jucat un rol crucial în societatea din Egiptul antic.

Autorul cartii, John Gaudet, și-a dedicat viața studierii acestei plante și consideră că papirusul poate ajuta Egiptul și alte state africane sa rezolve unele dintre problemele de mediu cele mai periculoase de pe pământ.

Conform unui articol recent din Daily News Egipt, cartea constată că papirusul este o plantă cu creștere rapidă (cu două recolte pe an), ale cărei proprietăți de mediu nu au fost studiate suficient, în ciuda faptului că este unul dintre cele mai eficiente filtre naturale anti-poluare.

Tehnica constă în săparea unui labirint de canale sau iazuri de retinere a deșeurilor, prin care sa treaca apele uzate. Un exemplu privind o tehnică similară utilizată, poate fi văzut în Lacul Victoria, în regiunea Marilor Lacuri Africane și Lacul Manzala din Egipt, aproape de Port Said, de-a lungul coastei Mării Mediterane.

Scopul proiectului care include zonele umede Manzala (foto), a fost acela de a avea intre 2.000 si 5.000 de hectare de stuf sau iazuri de sedimentare, de-a lungul coastei, pentru a rezolva nevoile imediate ale lacului Manzala.

Mlaștinile vechi de papirus servesc, de asemenea, ca un habitat excelent pentru milioane de păsări, atragand astfel si turistii. Autorul afirmă că Egiptul poate deveni un actor important în domeniul mlaștinilor de filtrare și sa serveasca drept sursă de speranță și încurajare pentru toți africanii. Cea mai mare mlastina cu papirus, din lume, se afla în Sudanul de Sud.

Cartea constată că papirusul le-a asigurat egiptenilor antici nu doar hartia pe care să scrie, ci totodata le-a asigurat hrană, combustibil, bărci, iar imaginea sa le-a împodobit picturile, templele, mormintele, amuletele, oglinzile și bijuteriile.

După anul 3000 înainte de Hristos, hârtia făcuta din papirus a devenit una dintre cele mai importante materii exportate de ținutul faraonilor, informeaza Agentia Ansa.