publicat în: Arhivă

(Analiza.3) Rezistenta SARBA: “Si, Dumnezeu a creat drepturile civile”… sau, cum se poate rezolva problema (in loc de 666)

(3)
Carti de identitate biometrice: Unde este problema?

“Cartile de identitate au fost introduse in Serbia in 1942 astfel ca autoritatile de ocupatie sa isi poata imbunatati controlul asupra teritoriilor ocupate. Pana in prezent Serbia este una dintre sutele de tari din intreaga lume unde este o responsabilitate sa ai o carte de identitate. Cat despre cartile de identitate biometrice, in UE doar Spania le-a introdus. Unele state au in considerare acest pas iar UK a luat mult contestata decizie de a le introduce pana in 2009.


Problema introducerii acestor documente a inceput in Serbia in 2001 cand ministrul afacerilor interne de la acea vreme, Dusan Mihajlovic, in circumstante foarte neobisnuite, a trimis o comanda de 100 milioane de euro la Motorola pentru achizitionarea de echipament biometric pentru pasapoarte si carti de identitate. Legea privitoare la cartea de identitate a fost aprobata trei ani mai tarziu si anticipa introducerea unei noi generatii de carti de identitate biometrice (Proiectul SMART). Echipamentul a fost cumparat fara sa se fi facut o dezbatere publica si inainte de aprobarea legislatiei privitoare la cartile de identitate cat si inaintea aprobarii unui nou act de protectie a datelor personale. Aceasta noua generatie de CI ar contine trei elemente biometrice – o fotografie, amprentele digitale si semnatura. Aceste informatii, pe langa faptul ca vor fi tiparite pe card, vor putea fi accesate printr-un microcip. Impreuna cu aceste informatii, microcipul ar fi introdus in partea cardului care ar trebui sa poata fi citita automat. Continutul acestul cip ar putea fi citit de la distanta. Pentru pastrarea datelor, Ministerul Afacerilor Interne din Serbia (MUP) a aranjat ca informatiile de pe CI sa fie pastrate intr-o baza de date centralizata numita, poetic, “Memoria Sarba”. Aceasta baza de date ar fi pastrata in cladirea MUP. pe strada Kneza Milosa, 101. Toate aceste lucruri au fost justificate de sefii din MUP ca fiind parte dintr-un mod mai eficient de combatere a crimei organizate, a terorismului si ca parte a introducerii guvernului electronic.


Totusi, initiativa de introducere a CI biometrice a fost criticata vehement, mai intai de catre elementele de dreapta, conservatoare si ale clerului din cadrul societatii sarbe. Printre cei mai hotarati oponenti s-a remarcat Biserica Ortodoxa Sarba. Pe langa Biserica, coalitia impotriva acestei noi legi a fost constituita din cativa non-guvernamentali, cum ar fi Consiliul Portilor Sarbesti, Asociatia Adevarul a Cetatenilor si Centrul Spiritual Sf.Episcop Nicolaj. Dintre organizatiile non-guvernamentale, cei mai critici au fost organizatia “Pentru viata fara marca”. Aceasta organizatie a fost infiintata in mai, 2006, cu scopul de a se opune introducerii CI biometrice si, urmarind aprobarea directivei guvernului, a castigat locul cinci intr-un sondaj pentru cea mai eficienta propaganda media/politica in 2006, sondaj condus de respectabilul jurnal “New Serbian Political Thought”. In afara de organizatiile mai sus mentionate, aceasta coalitie s-a bucurat de sprijinul unei parti conservatoare a serviciului de informatii. Printre acestia s-au numarat prof. Slobodan Antonic, prof. Ljiljana Colic de la Facultatea de Filologie, care, in timpul scurtei perioade in care a fost ministru al educatiei a decis ca invataturile lui Charles Darwin privind evolutia nu merita sa aiba un loc in curriculum, si, in cele din urma, colonelul in rezerva si expertul in “afaceri paranormale”, Svetozar Radisic.


Critica organizatiilor si personajelor bine cunoscute amintite mai sus au adus argumente religioase, economice, tehnice si socio-politice. Inspaimantati de avertismentele apocaliptice din cartea Apocalipsa, reprezentantii Bisericii vad aceste carti de identitate biometrice ca fiind o ademenire “anti-crestina si anti-ortodoxa” a societatii sarbe intr-un “lagar de concentrare invizibil”, care permite “supravegherea totalitara a fiecarui cetatean in fiecare aspect al vietii sale, de catre stat”. Conform parerii multor specialisti, chiar daca interventia Bisericii a fost decisiva, argumentele religioase nu ar trebui sa influenteze procesul de decizie politica intr-un stat secular cum este Serbia.


Criticile economice au fost, in principal, referitoare la pretul foarte mare care s-a platit pentru echipamente cat si la faptul ca aceasta miscare ar dubla institutii deja existente cum este Institutul de producere a bancnotelor. Totusi, gandindu-ne la faptul ca acest echipament va fi folosit pentru producerea pasapoartelor biometrice ce nu vor putea fi, din nefericire, evitate, acest argument isi pierde putin din impact.


Argumentele tehnice impotriva tehnologiei biometrice sunt mult mai serioase. Un numar mare de studii au aratat ca tehnologia biometrica, datorita vulnerabilitatii fata de hackeri si a altor imperfectiuni pe care le are, reprezinta un “cadou pentru teroristi, criminali organizati si servicii de inteligenta straine”. De exemplu, expertul in computere Lucas Greenwald a patruns in sistemul de inalta tehnologie a pasapoartelor biometrice din Marea Britanie in doar doua saptamani si folosind echipament cumparat cu doar 100 lire sterline. O parte din opinia experta din Serbia sustine aceasta critica. Nikola Markovic, presedinte al Societatii de Tehnologia Informatiei din Serbia, a fost de acord cu faptul ca introducerea CI electronice va creea oportunitati pentru folosirea in scopuri necurate a acestora datorita masurilor electronice si legale neadecvate luate pentru a proteja cetatenii. Pe langa asta, expertii in tehnologia informatiei sustin ca proiectul guvernului electronic poate fi implementat in intregime fara introducerea CI biometrice.


Argumentele legale impotriva legii cartilor de identitate sunt, de asemenea, foarte convingatoare. In primul rand, articolul 28 al legii prevede ca “institutia responsabila poate preda informatia din baza de date unui alt stat sau unor alte institutii si organizatii precum si indivizilor si companiilor private care au dreptul legal la acest acces.” Acest articol este in opozitie directa cu articolul 42 din Constitutia Serbiei care garanteaza protectia informatiilor personale si interzice, explicit, folosirea acestora in alte scopuri decat cele pentru care au fost colectate. Pe langa acestea, articolul este in conflict cu deja existenta legislatie din 1998 referitoare la protectia datelor personale, frecvent criticata datorita invechirii sale. Aceasta legislatie a constatat ca informatiile personale pot fi colectate, folosite si schimbate numai pe baza legilor existente si cu permisiunea personala a cetatenilor in cauza dar nu in baza altor regulamente asa cum se specifica in noua lege a CI.


In cele din urma, critica socio-politica impotriva proiectului de “cipizare” a cetatenilor si de centralizare a informatiilor personale avertizeaza asupra potentialului sau totalitar. Cu mult timp in urma, studii de monitorizare si control au stabilit efectele supravegherii oamenilor asupra comportamentului acestora. In 1791, intr-o lucrare de pionierat in acest domeniu, Jeremy Bentham a conturat un sistem special de supraveghere in inchisoare pe care l-a numit Panopticon. Acesta este un turn care supravegheaza cercul central al inchisorii si in care gardienii stau in spatele unor geamuri intunecate si observa prizonierii. Nefiind constienti de momentul in care sunt observati, prizonierii isi “normalizeaza” comportamentul. Chiar si Bentham a gandit Panopticon ca un instrument simplu, cu ajutorul caruia era posibil sa ai putere asupra constiintei prizonierilor. Multi ani mai tarziu, Michelle Foucault a folosit Panopticon ca o metafora pentru represiunea biopolitica disciplinara a individului de catre societatea moderna.


Studii contemporane de supraveghere si control critica, de asemenea, sistemele moderne de monitorizare cum este biometria deoarece transforma intreaga societate intr-o inchisoare invizibila, in care toti cetatenii sunt sub suspiciunea de a fi potentiali criminali sau teroristi.


Stiind ca in orice moment pot fi supravegheati, cetatenii sunt fortati sa se inhibe, sa-si normalizeze si standardizeze comportamentul, ceea ce reprezinta ultimul cui batut in sicriul idealului de societate liberala.


Pe scurt, initiativa de introducere a cartilor de identitate biometrice este problematica din punct de vedere legal, tehnologic, economic si socio-politic. Pentru toate aceste motive noua lege se prezinta ca o usa larg deschisa in fata celor care sunt dornici sa o foloseasca in scopuri obscure, o usa pe atat de intunecata si de larga pe cat au fost lucrurile imagine de cunoscuti scriitori anti-utopici ca Huxley, Orwell si Kafka.”


(nr. inapoi) (mai departe)


Verificati:

by Filip Ejdus

E.Bowman, ‘Everything You Need to Know About Biometrics’. Id-entix, 2000.

  1. A.Bromme, ‘A Classification of Biometric Applications Wanted by Politics:Passports, Person Tracking, and Fight against Terror’, Kluwer, BV Deventer, The Netherlands, The Netherlands, 2002, p.207-19.
  2. M.Foucault, Discipline and Punish:The Birth of the Prison, Pen- guin, 1979.
  3. K.A.Gates, ‘Wanted Dead or Digitized:Facial Recognition Technology and Privacy, Television and New Media, Vol.3, No 2 May 2002, p.235-38.
  4. D.Lyon, and Dedt Lyon, Theorizing Surveillance:The Pano- pticon and Beyond, Willan Publishing, 2006.
  5. P.H.O’Neil, Complexity and Counterterrorism:Thinking About Biometrics, Taylor & Francis, 2005, p.547-66.
  6. Pravoslavni Episkop Žički, ‘Svetom Arhejerejskom Saboru Srpske Pravoslavne Crkve’, Blagovesnik Žički, 2006.
  7. J.Tasić, ‘Protiv Velikog Brata’. DANAS 16.-17. decembar 2006.
  8. J.D.Woodward, Biometrics:A Look at Facial Recognition, RAND, 2003.

Source:
Western Balkans Security Observer English
Edition (Western Balkans Security Observer English
Edition), issue: 4 / 2007, pages: 6268,

articol KSLCatalin (trad. Gabriela Hluscu )