Sfantul Ioan Rusul, cel de-al doilea hram al Manastirii Malaia (foto)

În ziua prăznuirii Sfântului Mărturisitor Ioan Rusul, 27 mai 2014, Preasfințitul Părinte Emilian Lovișteanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, a vizitat tânăra obşte monahală a Mănăstirii „Înălţarea Sfintei Cruci” din comuna Mălaia, judeţul Vâlcea, cu prilejul prăznuirii celui de-al doilea hram al înălţătoarei chinovii de pe Valea Lotrului.

Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie a fost oficiată de către Preasfințitul Părinte Emilian Lovișteanul împreună cu un sobor de preoți și diaconi.

La finalul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Emilian a rostit un cuvânt de învățătură în care a elogiat viaţa mărturisitoare a Sfântului Ioan Rusul, îndemnându-i pe credincioşi să-l aibă exemplu în credinţă, smerenie şi dragoste faţă de Mântuitorul Hristos şi faţă de semeni.

Răspunsurile la strană au fost date de către corul maicilor de la Mănăstirea „Înălţarea Sfintei Cruci” în frunte cu Maica Stareță Ioana Roznov.

La sărbătoarea Mănăstirii Mălaia au luat parte și stareţi de la mănăstirile vâlcene, preoţi și credincioşi din parohiile învecinate, dar şi pelerini din ţară.

Sfântul Mărturisitor Ioan Rusul s-a născut într-un sat din Rusia, în jurul anului 1690. În războiul ruso-turc din anii 1711 – 1718, fiind soldat în Armata Ţaristă a lui Petru cel Mare al Rusiei, Sfântul a fost luat prizonier de către tătari în luptele pentru dezrobirea Azofului, dus la Constantinopol (Istambul) şi vândut unui ofiţer superior turc, în ţinutul Procopie, aproape de Cezareea Palestinei, în Asia Mică.

Tinerii luaţi prizonieri în acea zonă, au ales să renunţe la credinţa în Hristos şi s-au făcut musulmani. Sfântul Ioan a refuzat apostazia răbdând cu mult curaj torturile şi chinurile venite din partea asupritorilor.

Ca prizonier a fost rânduit să îngrijească de vite, unde îşi avea şi locul de odihnă. În timp, deşi i se oferă o cameră apropiată de grajd, refuză cu vehemenţă continuând să doarmă alături de animale şi mulţumind lui Dumnezeu că l-a învrednicit să se facă următor al smereniei lui Hristos, Cel ce a primit a Se naşte într-o iesle săracă, lângă Bethleem. Astfel, prin rugăciunile Sfântului, grajdul se umplea de bună mireasmă. Dormea puţin, se ruga mult şi se hrănea cu puţină pâine şi apă. Sâmbăta mergea la o biserică închinată Sfântului Mare Mucenic Gheorghe şi se împărtăşea cu Trupul şi Sângele Domnului.

Pentru râvna şi nevoinţa sa a primit de la Dumnezeu darul de a cunoaşte momentul trecerii sale la cele veşnice. Preotul care l-a împărtăşit înainte de moarte, i-a adus Sfânta Împărtăşanie într-un măr, pentru a fi ferit de fanatismul turcilor. După ce s-a împărtăşit, a trecut la Domnul, la 27 mai 1730.

În noiembrie 1773, Sfântul Ioan Rusul s-a arătat în vis preotului care îl împărtăşise în fiecare sâmbătă, descoperindu-i că trupul său este întreg şi neputrezit. Preotul, călăuzit în chip minunat de Dumnezeu, a luat Moaştele Sfântului Ioan şi le-a aşezat în biserica „Sfântul Gheorghe”.

În anul 1832, Osman Paşa jefuieşte biserica „Sfântul Gheorghe” şi aruncă în foc Moaştele Sfântului, dorind prin acest gest să se răzbune pe creştini. În mijlocul flăcărilor trupul Sfântului s-a mişcat ca şi cum ar fi fost viu, dar nu a ars. A rămas numai o negreală de la jar şi de la fum, negreală ce o păstrează şi astăzi ca mărturie a minunii de atunci.

După anul 1922, Moaştele Sfântului Ioan Rusul au fost aduse în oraşul Procopie, al insulei Evia, din Grecia.