“Şi intrând, trecea prin Ierihon. Şi iată un bărbat, cu numele Zaheu, şi acesta era mai-marele vameşilor şi era bogat. Şi căuta să vadă cine este Iisus, dar nu putea de mulţime, pentru că era mic de statură. Şi alergând el înainte, s-a suit într-un sicomor, ca să-L vadă, căci pe acolo avea să treacă. Şi când a sosit la locul acela, Iisus, privind în sus, a zis către el: Zahee, coboară-te degrabă, căci astăzi în casa ta trebuie să rămân. Şi a coborât degrabă şi L-a primit, bucurându-se. Şi văzând, toţi murmurau, zicând că a intrat să găzduiască la un om păcătos. Iar Zaheu, stând, a zis către Domnul: Iată, jumătate din averea mea, Doamne, o dau săracilor şi, dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, întorc împătrit. Şi a zis către el Iisus: Astăzi s-a făcut mântuire casei acesteia, căci şi acesta este fiu al lui Avraam. Căci Fiul Omului a venit să caute şi să mântuiască pe cel pierdut.” (Luca 19, 1-10)
Niciodată nu am fost de acord cu expoziţiile de icoane, deoarece am considerat că o icoană nu poate fi privită în sensul de a fi admirată în profunzimea ei estetică.
În faţa unei icoane nu poţi sta decât rugându-te, închinându-te, plecându-te. Dumnezeu ne priveşte prin ochii sfinţilor din icoane. În faţa oricărui sfânt dintr-o icoană trebuie să te laşi văzut de Dumnezeu, în toată micimea ta virtuoasă şi-n toată măreţia ta păcătoasă.
Zaheu căuta să vadă cine este Iisus dar… (pentru continuare, dati click pe banner)








 Spre slava lui Dumnezeu, un proiect realizat şi administrat de Asociaţia Lăcaşuri Ortodoxe
Spre slava lui Dumnezeu, un proiect realizat şi administrat de Asociaţia Lăcaşuri Ortodoxe 
			