PF Parinte Daniel: Multa suferinta, pe de o parte, si putina credinta, pe de alta parte

“Slăbirea credinţei întăreşte lucrarea diavolului asupra omului”, a avertizat Patriarhul Romaniei in aceste zile, facand referire la cunoscuta Evanghelie a “Vindecarii fiului demonizat”, care evidenţiază concomitent suferinţa copilului chinuit şi puţina credinţă a tatălui sau. “Multă suferinţă, pe de o parte, şi puţină credinţă, pe de altă parte” – explica Preafericitul Parinte.

Atragand atentia asupra faptului ca tendinta celui slab in credinţă, este sa se revolte sau huleasca pe Dumnezeu atunci cand ajunge in suferinta, Patriarhul Daniel aminteste: “Hristos mustră pe oameni, pentru necredinţă, dar are milă de cei aflaţi în suferinţă. Mantuitorul le spune: “Aduceţi-l la Mine” – o demonstratie clara a faptului ca, desi mustrator, “Iisus rămâne totuşi în starea de iubire faţă de oameni”.

Aflat in Duminica a IV-a a Postului Mare, închinată Sfântului Cuvios Ioan Scărarul, Patriarhul, care a oficiat slujba Sfintei Liturghii Arhieresti in Mănăstirea ilfoveană Samurcăşesti, le-a vorbit credinciosilor si despre binecunoscuta lucrare a acestui mare “dascăl al rugăciunii, al ostenelilor, al nevoinţei şi al pocăinţei”: “Scara virtuţilor, sau pe scurt Scara, a fost citită ca manual al vieţii duhovnicesti, secole de-a rândul, în mediul monahal. Şi astăzi, în unele mănăstiri, această carte este citită mai cu seamă în perioada Postului”.

Astfel, Preafericitul Parinte reuseste sa puncteze inca o data importanta perioadei Marelui Post, aleasa ca “timp de rugăciune fierbinte şi postire multă, pentru întărirea credinţei şi lupta împotriva păcatului, a patimilor şi a duhurilor rele”, explicand modul in care postirea reuseste sa “schimbe foamea şi insetarea noastră fizică, în foame si sete spirituală după Dumnezeu”.

“Cred, Doamne, ajuta necredintei mele”… o dorinţa de întărire a credinţei si o reconfirmare clara a pocaintei in smerenie, a incheiat Patriarhul Romaniei, pentru toti cei sositi in manastirea aflata la doar cativa kilometri de capitala, in comuna Ciorogarla, acolo unde aveau – odata, in timpul celui de-Al Doiea Război Mondial – sa fie gazduite, chiar daca doar pentru o vreme, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva din Iaşi.

“Este mare nevoie ca mănăstirile să fie, în continuare, şcoli de spiritualitate, loc de rugăciune, de sfinţire, de comuniune şi de înnoire duhovnicească spre slava preasfintei Treimi, spre bucuria sfinţilor şi spre binele Bisericii“, a spus acesta.