Să fi fost găsită casa Profetului Miheia? (Un studiu recent identifică așezarea Azeca pe locul misterioasei așezări Moreșet-Gat)

Foto: Tel Azekah, casa profetului Miheia? (prin amabilitatea lui Nathan Steinmeyer, Societatea de Arheologie Biblică, pentru Revista de Arheologie Biblică)Unde este orașul biblic Moreșet-Gat, locul de naștere al Profetului Meheia? Locația exactă a Moreșet-Gat, un loc care apare menționat de mai multe ori în Biblia evreiască, a continuat să-i fascineze pe cercetători. În aceste zile, doi cercetători au sugerat o nouă teorie uimitoare. Prin publicarea unui articol în revista Zeitschrift für die alttestamentliche Wissenschaft, Oded Lipschits, profesor de arheologie la Universitatea din Tel Aviv, și Jakob Wöhrle, profesor de Vechiul Testament la Universitatea din Tübingen, propun ca Moreșet-Gat să fie identificat cu Azeca1 biblică. Dar cum să fi ajuns o așezare să aibă două nume biblice?

Descoperirea Moreșet-Gat-ului lui MiheiaMenționat doar de trei ori în Biblie, locul de naștere al Profetului Miheia este cu siguranță o enigmă, savanții moderni sugerând aproape o duzină de sit-uri arheologice ca fiind Moreșet-Gat, dar niciunul nu părea să se potrivească descrierii lui Miheia. Așa încât, oare această așezare misterioasă nu putea fi alta decât locul biblic al Azeca-ului - o puternică cetate a lui Iuda?

Valea Elah / Nathan Steinmeyer, BASUna dintre cele mai vechi referințe la orașul Moreșet-Gat provine din Tăblițele Amarna2, în care o scrisoare de la regele Gath-ului descrie o cetate existentă pe teritoriul său, cunoscută sub numele de Murashtu - o traducere acadiană3 a numelui Moreșet. Această scrisoare (și alte texte în care este menționat sit-ul) ajută la stabilirea fermă a locației Moreșet-Gat pe teritoriul Gat, probabil în Valea Elah, care era un coridor important din punct de vedere strategic între culmile Iudeii. Miheia 1:13-16 oferă mai multe informații despre Moreșet.

13. Înhămaţi caii la căruţă, locuitori ai Lachişului! Iată începutul ispăşirii păcatului fiicei Sionului, căci în tine s-au aflat fărădelegile lui Israel.

14. De aceea tu vei renunţa să stăpâneşti Moreşet-Gat; casele Aczibului vor fi o dezamăgire pentru regii Israelului!

15. Îţi voi aduce un nou cuceritor ţie care locuieşti în Mareşa; strălucirea Israelului va merge până la Odolam!

16. Fii pleşuvă şi te rade pentru copiii tăi cei dragi, măreşte-ţi pleşuvia ca a vulturului, căci ei au fost duşi în robie, departe de tine!

Plângerea lui Miheia legată de cetățile care aveau să fie distruse de Sanherib (701 î.e.n.) include Moreșet-Gat într-o listă de cetăți fortificate iudaice din Șepelah, asociindu-l îndeaproape cu sit-ul Lachiș, aflat la doar 25 Km spre sud.

De fiecare dată, textele care numesc locul Azeca lipsesc, cel puțin înainte de cucerirea sa de către Iuda la sfârșitul secolului al IX-lea înainte de Hristos. În ciuda lipsei de înregistrări textuale, arheologia arată că sit-ul era deja bine stabilit în epoca bronzului (aproximativ 3300-1200 înainte de Hristos), când era o cetate vasală a Gat-ului din apropiere. Puternic în sine, Azeca, situat în Valea Elah, pare să fi existat în umbra marelui Gat. În ciuda acestui fapt, cetatea a fost cu siguranță una importantă și prosperă.

Dar apare o problemă. Cele mai vechi referințe la Azeca, ce apar abia la sfârșitul secolului al IX-lea, o descriu ca fiind o cetate iudaică strâns legată de Lachiș-ul din apropiere, mai degrabă decât de Gat. În schimb, în această perioadă, numele Moreșet-Gat nu mai apare în surse textuale în afara relatării biblice.

Săpături la Azeca / Nathan Steinmeyer, BAS.Chiar dacă nu avem referințe textuale clare în ce privește numele Azeca înainte de secolul al IX-lea, dovezile textuale și biblice disponibile par să indice că Azeca și Moreșet-Gat erau de fapt una și aceeași așezare. Potrivit lui Lipschits și Wöhrle:

"după toate probabilitățile, Azeca este noul nume al Moreșet-Gat dat cetății de către conducătorii iudei după ce au preluat controlul asupra Șepelahului vestic, nu înainte de sfârșitul secolului al IX-lea î.e.n.".

Cu toate acestea, în ciuda schimbării oficiale a numelui în timpul Regatului lui Iuda, localnicii, inclusiv Profetul Miheia, au continuat să numească orașul cu numele său tradițional, Moreșet-Gat.

Spre slava lui Dumnezeu - o cercetare, traducere și adaptare Lăcașuri Ortodoxe, realizată în octombrie 2023, după Revista americană de Arheologie Biblică / Nathan Steinmeyer

1Situat în centrul Șepelah-ului Iudeii, Tel Azeca oferă atât legături biblice profunde, cât și nenumărate bogății arheologice.

Situat de-a lungul unui drum strategic din Valea Elah, între câmpia de coastă și zonele muntoase, Azeca a fost o așezare importantă timp de mii de ani și locul multor conflicte înregistrate atât în Biblie, cât și în sursele istorice.

2 În ciuda originii lor - fiind descoperite ca urmare a unor jafuri arheologice - Tăblițele Amarna s-au dovedit a fi artefacte biblice de neprețuit. În 1887, o femeie beduină care căuta printre ruinele antice din apropierea râului Nil descoperea câteva tăblițe de lut cu inscripții. Acest sit, aflat la 320 km. de Cairo, a fost numit mai târziu el-Amarna, iar tăblițele au devenit cunoscute sub numele de Tăblițele Amarna sau Scrisorile Amarna. Beduinii au excavat mai mult de 300 de tăblițe cuneiforme de pe sit, dar nu i-au putut face pe savanți să le cumpere. Tabletele Amarna au fost împrăștiate - unele s-au pierdut, altele s-au spart, dar, din fericire, cele mai multe au ajuns în colecțiile muzeale.

Tăblițele Amarna - Foto: Bildarchiv Preussischer Kulturbesitz/Art Resource, NY / Revista americană de Arheologie BiblicăCeea ce cercetătorii nu reușiseră inițial să recunoască a fost faptul că aceste artefacte biblice găsite printr-un jaf arheologic erau de fapt scrisori din arhiva regală a Faraonului Akhenaton (1353-1337 înainte de Hristos), conținând înregistrări ale corespondenței oficiale a tatălui său (Amenophis III) cu diferiții săi conducători vasali canaaniți. Când Akhenaton a mutat capitala regală din Teba în noul loc din Akhetaten (El-Amarna), a adus cu el sute de astfel de Tăblițe Amarna inscripționate în acadiană, limba diplomatică a zilei.

3Acadiana este o limbă semitică orientală dispărută, care a fost vorbită în Mesopotamia antică (Acad, Asiria, Isin, Larsa, Babilonia și poate Dilmun) din mileniul al III-lea înainte de Hristos. până la înlocuirea sa treptată în uz comun de către aramaica veche, printre asirieni și babilonieni, în secolul al VIII-lea înainte de Hristos.