Sfântul Sfinţit Mucenic Eftimie al Rodos-ului

Slăvitul Sfinţit Mucenic Eftimie a fost ales ca Mitropolit de Rodos, când otomanii au ocupat insula, în 1523. În acei ani dificili, Sfântul Eftimie şi-a păstorit turma, într-un mod plăcut lui Dumnezeu.

În anul 1529, el a fost arestat, ca lider al unei conspiraţii împotriva turcilor, fiind tras în ţeapă împreună cu alţi clerici şi cetăţeni din conducerea Rodos-ului.

Mitropolitul Eftimie a fost cinstit ca Mucenic, de către creştini, imediat după uciderea sa. Misionarul latin Peter Fangonis, Vicar General al Arhiepiscopului latin Alfonso Gonzaga, afirma în raportul său către Congregaţia Romano-Catolică de Propagare a Credinţei, că mormântul Fericitului Eftimie devenise cel mai proeminent loc de pelerinaj din Rodos, iar cei care mergeau acolo suferind de malarie, cu frisoane şi febră, erau vindecaţi.

Text within this block will maintain its original spacing when published Vă informăm: DUBLĂ ANIVERSARE

În urmă cu exact 30 de ani, vestea înfiinţării unui centru

eparhial în Bărăgan a fost primită cu bucurie de credincioşii din

Ialomiţa şi Călăraşi, care deveneau contemporani unui

eveniment istoric: erau martorii aşezării unui scaun vlădicesc,

pentru prima dată în aceste locuri.

Iar începând din 28 iunie 2009, Preasfinţitul Vincenţiu, actualul

Ierarh al Eparhiei, devenea cel de-al treilea Episcop al Sloboziei

şi Călăraşilor, astăzi aflat la ceas aniversar,

data nașterii Sale fiind 23 august 1954.

Întru mulți și binecuvântați ani!

Sfântul Sfinţit Mucenic Eftimie din Rodos este cinstit în mod special, anual, pe 9 august.

Te-ai umplut de bucuria nemuririi,

Mărite Sfințite Mucenice Eftimie.

Pe cel de-al nouălea Păstor al Rodos-ului, Eftimie, în cântări să îl mărim!

La începutul lunii septembrie a anului 2020, în timpul unor lucrări de restaurare a podelei Catedralei Mitropolitane "Intrarea Maicii Domnului" de pe Insula Rodos, a avut loc o descoperire importantă neașteptată. Mai întâi, s-a descoperit un mormânt cu un Mitropolit aflat așezat pe tronul său, apoi a fost descoperit mormântul Sfântului Meletie din Lardos, cinstit în mod aparte pe 12 februarie, împreună cu moaștele altor patru Mitropoliți. În același timp, au fost dezvăluite și fundațiile primei biserici care se afla acolo, datând din secolul al XV-lea.

"Pe de o parte, există informații istorice, iar pe de altă parte, din constatări, se pot trage concluzii. Mormântul (primul care a fost găsit) poate fi datat din secolul al XV-lea. Cel decedat a fost îngropat stând pe tron, ceea ce înseamnă că era Mitropolit. Același lucru ne-a dezvăluit mormântul care se afla în fața Tronului, care avea un alt tron înăuntru. Deci era mormânt de mitropoliți. Acolo am găsit patru rămășițe îngropate", declara la acea dată Înaltpreasfințitul Chiril, Ierarhul Mitropoliei Rodos-ului1, postului local de radio Palmos și ziarului Rodiaki.

Cu aceeași ocazie a fost descoperit și un mormânt aflat în afara bisericii, în care se aflau sfintele moaște ale Sfântului Eftimie al Rodos-ului, despre care Mitropolitul Chiril continuă să istorisească: '

"În zona dimprejurul bisericii, care fusese un cimitir, a fost înmormântat Sfântul Eftimie al Rhodos-ului, care a luptat împreună cu oamenii proeminenți ai insulei împotriva otomanilor, conspirând în încercarea de revoluție. Există multe descoperiri importante."

Biserica "Intrarea Maicii Domnului în Biserică" este Catedrala Mitropolitană a Rhodos-ului care, în perioada dominației otomane, a fost nucleul părții "Marasi a Mitropoliei". Conform inscripției de la întemeiere, a fost construită în 1750 pe locul unei biserici mai vechi închinate Preasfintei Fecioare Maria "Tolarița".

Spre slava lui Dumnezeu, Viața Sfântului Sfinţit Mucenic Eftimie al Rodos-ului a fost tradusă pentru prima dată în limba română de Redacția Lăcașuri Ortodoxe în anul 2021, textul fiind completat și adaptat în august 2023.1Mitropolia Rodosului este o Mitropolie grec-ortodoxă care acoperă Insula Rodos din grupul de Insule Dodecanese din Grecia. Ea aparține jurisdicției ecleziastice a Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol.

Insula RodosÎntemeierea comunității creștine din Rodos este atribuită Apostolului Pavel, Insula fiind menționată în "Faptele Apostolilor" din Biblie, în capitolul 21, în timpul celei de-a treia călătorii misionare a acestuia. De asemenea, se crede că Sfântul Apostol Sila, tovarășul Sfântului Apostol Pavel, a predicat și a făcut minuni pe insulă.

Data exactă a înființării unui tron episcopal în Rodos este necunoscută, deși Prohor este menționat ca prim Episcop în secolul I după Hristos. În timpul Primului Sinod Ecumenic din 325, Rodos-ul a fost reprezentat de Episcopul Eufrosin. În Antichitatea târzie, Rodos-ul a devenit capitala Provinciei romane a Insulelor, cuprinzând majoritatea insulelor din Marea Egee. În consecință, a fost ridicat la nivel de sediu mitropolitan, probabil la sfârșitul secolului al IV-lea sau la începutul secolului al V-lea, cu un număr de sedii sufragane în celelalte insule ale provinciei.

Sigiliul Mitropolitului Gheorghe al Rodos-ului (1256)Din 1308/9, insula a căzut sub dominația Ordinului Ospitalierilor (cel care avea să devină, în sec XVI Ordinul Cavalerilor de Malta). Cavalerii l-au evacuat pe Mitropolitul ortodox și au instalat un arhiepiscop latin, în locul său. Patriarhia Constantinopolului a continuat să numească mitropoliți în exil, dar după 1369 Tronul din Rodos a fost acordat Mitropolitului de Side, de pe coasta Asiei Mici. Comunitatea ortodoxă de pe insulă era administrată de un Sinod format din preoți locali și laici. La începutul secolului al XV-lea, puterea în creștere a otomanilor i-a forțat pe Cavaleri să adopte o poziție mai conciliantă, iar Mitropoliților ortodocși li s-a permis să revină pe insulă. Uniunea Bisericilor, din Conciliul de la Florența (1447), a întâmpinat o opoziție arzătoare din partea populației ortodoxe a insulei, forțându-i pe Cavaleri să suprime violent reacțiile.

Rodos-ul a căzut în cele din urmă în mâinile otomanilor în 1522, permițând restaurarea completă a Bisericii Ortodoxe de pe insulă. Dominația otomană a fost caracterizată de un calm relativ, în ciuda disputelor ocazionale. După ce și-a pierdut toate sediile sufragane la începutul secolului al XIV-lea, la începutul secolului al XVII-lea Mitropolia se ridicase înapoi pe locul 38 între Mitropoliile de sub Constantinopol, cu un singur tron sufragan, în Lerni, până când a fost ridicată la grad de Mitropolie separată în 1888. În timpul Războiul de Independență al Greciei (1821-29), Biserica Ortodoxă de pe insulă a suferit persecuții, iar privilegiile sale au fost suspendate până în 1835, când un nou act constițuțional o restaura.

În 1912, în timpul Războiului italo-turc, Rodos-ul împreună cu restul Dodecanes-ului au fost ocupate de Italia. Deși la început au fost primiți ca eliberatori și au promis autonomie pentru insule sau chiar o uniune cu Grecia, italienii au început curând să pună în aplicare o politică de italienizare în noua lor colonie. Fiind principala instituție nativă de pe insule, Biserica Ortodoxă a fost o țintă majoră a acestei campanii, revocându-i-se treptat privilegiile sale din epoca otomană, încercându-se despărțirea ei de Patriarhie și constituirea sa într-o Biserică Dodecaneză Autocefală, prin persecutarea clerului conducător. Perioada dominației italiene s-a încheiat în cele din urmă cu ocupația germană a insulelor în 1943, ducând după Război, la Uniunea dodecanezilor cu Grecia (1947). Mitropolitul de Rodos, Apostolos Tryphonos, a jucat un rol de lider în menținerea identității grecești a insulelor, pe tot parcursul perioadei

În aprilie 2004, Insulele Symi, Chalki, Tilos și Kastellorizo au fost separate, pentru a forma noua Mitropolie Symi, în timp ce Insula Nisyros a intrat sub Mitropolia Kos.

În prezent, Mitropolia încercată a Rodosului cuprinde 17 parohii în orașul Rodos, 2 în Ialysos, 6 în Petaloudes, 8 în Kameiros, 6 în Attavyros, 10 în Rodos-ul de Sud, 5 în Lindos, 3 în Arhanghelos, 2 în Afantou și 4 în Kallithea. Actualul Mitropolit este, din 20 aprilie 2004, Chiril (născut Konstantinos Kogerakis).