Sfântul Macarie din Jabin, Făcătorul de Minuni din Belev

Icoana Sfântului Macarie din Jabin, Făcătorul de Minuni din BelevSfântul Cuvios Macarie din Jabin, Făcătorul de Minuni din Belev, s-a născut în anul 1539, de tânăr fiind tuns în monahism, cu numele de Onufrie. În anul 1585 a întemeiat Mânăstirea Jabin, închinată Întrării Maicii Domnului în Biserică, lângă Râul Oka, nu departe de oraşul Belev. În 1615, mânăstirea a fost distrusă complet de către soldaţii polonezi aflaţi sub comanda lui Lisovski. Întorcându-se la rămăşiţele carbonizate ale mânăstirii, călugărul a început restaurarea sfântului lăcaş. Astfel, a fost construită o biserică din piatră, în locul celei de lemn, în cinstea Intrării Maicii Domnului în Biserică, cu o clopotniţă deasupra porţii.

Onufrie şi-a petrecut viaţa în aspre nevoinţe monahale, îndurând frigul, căldura, foamea şi setea, în timpul refacerii mânăstirii. De multe ori intra adânc în pădure, unde se ruga lui Dumnezeu, în singurătate. Odată, urmând o cărare din pădure, a auzit un geamăt slab. S-a uitat în jur şi a văzut un bărbat polonez obosit, întins pe un trunchi de copac, cu sabia lângă el. Se îndepărtase de regimentul său şi se rătăcise în pădure. Cu o voce abia auzită, acest duşman, care ar fi putut fi unul dintre distrugătorii mânăstirii, a cerut să bea nişte apă. Cu dragoste şi drag, călugărul, rugându-se la Domnul, şi-a înfipt toiagul în pământ. Deodată, un izvor proaspăt de apă a apărut, iar el i-a dat muribundului să bea.

Când atât viaţa exterioară, cât şi cea interioară ale mânăstirii au fost restabilite, Onufrie s-a retras din viaţa monahală obişnuită şi, după ce a încredinţat îndrumarea fraţilor unuia dintre ucenicii săi, a primit schima sub numele de Macarie. Pentru nevoinţa sa în singurătate, a ales un loc de-a lungul afluentului superior al Râului Jabinka. Nevoinţele ascetice ale lui Macarie erau ascunse nu numai de lume, ci şi de fraţii săi iubiţi. El s-a mutat la Domnul în anul 1623, la vârsta de optzeci şi patru de ani. A fost înmormântat vizavi de porţile mânăstirii, pe 22 ianuarie, la ziua de cinstire a Sfântului Timotei, unde o biserică avea să fie construită, mai târziu, în cinstea sa.

Baldachin la sfintele moaşte ale Sfântului Macarie din Jabin, Făcătorul de Minuni din Belev"Originalele iconografice" au păstrat o descriere a Sfântului Macarie, din ultimii săi ani pământeşti: avea părul cenuşiu, cu o barbă mică, iar peste rasa monahală purta schima. Venerarea Sfântului Macarie a luat naştere la sfârşitul secolului al XVII-lea, sau la începutul secolului al XVIII-lea. Sfintele sale moaşte au fost dezgropate, dar până în anul 1721 au stat înhumate într-o criptă.

În secolul al XVIII-lea, mânăstirea a rămas pustie. Amintirea faptelor şi a minunilor sale ajunsese atât de pierdută, încât atunci când sfintele moaşte neputrezite ale întemeitorului mânăstirii au fost descoperite, în timpul construirii Bisericii Sfântul Nicolae, în 1816, a fost săvârşită o Slujbă obişnuită a Parastasului, pentru ele. Restaurarea comemorării liturgice a Sfântului Macarie din Belev se datorează stareţului Iona, care era născut pe 22 ianuarie (ziua de sărbătoare a Sfântului Macarie) şi care îşi începuse propria călătorie monahală la Mânăstirea Optina, nu departe de Mânăstirea Jabin.

Racla cu sfintele moaşte ale Sfântului Macarie din Jabin, Făcătorul de Minuni din BelevÎn 1875, stareţul Iona ajungea la conducerea Mânăstirii Jabin. Cererea sa de a restabili Sărbătoarea Sfântului Macarie a fost întărită de petiţia oamenilor din Belev, care de-a lungul secolelor îşi păstraseră credinţa în Sfânt. La 22 ianuarie 1888, a fost reluată comemorarea anuală a Sfântului Macarie din Jabin.

Cinstirea sa a sporit cu mult, atunci când un copil grav bolnav, inspirat să se scufunde în fântâna mânăstirii, a ieşit vindecat, aceasta determinându-i pe mulţi să se strângă în jurul sfântului lăcaş.

În 1889, la mormântul Sfântului Macarie a fost construită o biserică închinată acestui mare cuvios. Stareţul Iona, care locuia în mânăstire şi participa de fapt la construcţie, a decis ca, pe lângă proiectul de construcţie, sfintele moaşte ale Sfântului Macarie să fie dezgropate. Când totul era pregătit, Sfântul Macarie a apărut înaintea participanţilor şi i-a avertizat cu severitate că nu ar trebui să continue în intenţia lor, căci altfel vor fi pedepsiţi. Amintirea acestei apariţii s-a păstrat cu cinste între călugării mânăstirii.

Racla cu sfintele moaşte ale Sfântului Macarie din Jabin, Făcătorul de Minuni din BelevO femeie avea un fiu care suferea grav. Cu strigăte amare, mama căuta ajutorul medicilor, pentru a-i ajuta fiul, dar ei s-au arătat neputincioşi. Unii locuitori evlavioşi ai oraşului Belev au îndrumat-o, să meargă pe jos la Mânăstirea Jabin şi să se roage Sfântului Macarie. Acolo, a mers la biserică şi la fântâna Sfântului, unde s-a rugat cu lacrimi. La întoarcerea ei acasă, l-a găsit pe fiul ei aproape sănătos, acela dobândind înfăţişarea de mai înainte de boala care-l deformase. Ea a aflat că refacerea lui începuse chiar  în timp ce se ruga pentru el. Cu lacrimi de bucurie şi cuvinte de recunoştinţă, amândoi au mers la mânăstire şi s-au închinat Sfântului.

O altă femeie suferise atât de tare, încât nu mai putea să se mişte fără ajutor. Medicii nu reuşiseră să o trateze. Deodată, a simţit o nevoie arzătoare de a merge la Mânăstirea Jabin. Soţul ei a încercat să o convingă să nu meargă, deoarece călătoria putea să o pună în pericol, dar ea insista. Ajungând la mânăstire, a vrut să se cufunde în fântână, dar soţul ei a sfătuit-o să nu facă asta, ci doar să se stropească. Cu credinţă în Dumnezeu şi în Sfântul Său, ea a insistat să fie cufundată. Cu ajutor, odată cufundată în fântână, a reuşit apoi să meargă singură. Pentru aceasta, ea a adus slavă lui Dumnezeu şi Sfântului Macarie.

/ spre slava lui Dumnezeu – traducere şi adaptare Lăcaşuri Ortodoxe – 2022