Sfântul Cuvios Părinte Avxivie, Episcop de Soli, din Cipru

Zi de cinstire aparte: 17 februarie

   Sfântul Avxivie s-a născut la Roma, într-o familie bogată. A crescut cu fratele său Tempstagorie și, de la o vârstă fragedă, s-a remarcat prin talanții săi. În școlile din Roma a învățat cu ușurință științele laice. Mai apoi, părinții săi și-au dorit ca fiul lor să se căsătorească. Aflând acest lucru, tânărul a părăsit în ascuns Roma și a pornit către Răsărit.

    Ajuns pe Insula Cipru, s-a stabilit în împrejurimile Limniții, nu departe de orașul Soli. Prin rânduiala lui Dumnezeu, el l-a întâlnit pe Sfântul Apostol și Evanghelist Marcu (27 septembrie, 30 octombrie, 4 ianuarie, 25 aprilie), predicând Cuvântul lui Dumnezeu în Cipru. Sfântul Marcu l-a așezat pe Avxivie să fie Episcop de Soli, iar el însuși a mers să predice în Alexandria.

   Sfântul Avxivie a mers către porțile de apus ale cetății și s-a stabilit lângă templul păgân al lui Zeus. Treptat, el i-a convertit pe preotul păgân al locului și pe alți închinători la idoli, la creștinism.

   Odată, Sfântul Heraclid (17 septembrie) a mers la Sfântul Avxivie. El fusese numit mai înainte Episcop în Cipru, de către Sfântul Marcu, și s-a sfătuit cu Sfântul Avxivie, privind predicarea Evangheliei lui Hristos.

   Într-o zi, Sfântul Avxivie a intrat în piață și a început să predice oamenilor, despre Hristos. Mulți, văzând minunile și semnele săvârșite de Sfânt, au crezut în Hristos. Printre cei convertiți, se aflau mulți oameni ai așezărilor din jur. Un om, pe nume Avxinie, a rămas cu Sfântul Avxivie și l-a ajutat, până la sfârșitul zilelor sale.

   După un timp, Tempstagoras, fratele Sfântului Avxivie, venea și el din Roma. A fost botezat împreună cu soția sa, a devenit preot și a slujit într-una dintre biserici.

Sfântul Avxivie a condus eparhia sa, timp de cincizeci de ani, și s-a mutat cu pace la Domnul, în anul 102, lăsându-l pe ucenicul său Avxinie la cârmă.

   Din alte surse istorice aflăm, de asemenea, că Sfântul Avxivie ajungea în Cipru, exact în vremea în care Sfinții Apostolii Barnaba și Marcu întemeiau acolo Biserica, astfel că Heraclide, întâiul Arhiepiscop al Ciprului, era încă îndrumat și învățat cum să aleagă și să hirotonească slujitori.

   Sfântul Apostol Barnaba fusese martirizat deja în Constantia, în timp ce Sfântul Apostol și Evanghelist Marcu și tovarășii săi, Timon și Rodon, fugiseră, mai întâi într-o peșteră de lângă Ledra și apoi la Limniți. Acolo l-au întâlnit pe Avxivie, pe care Sfântul Apostol Marcu l-a botezat și l-a sfințit Episcop de Soli.

   Mai aflăm, totodată, că Sfântul Evanghelist Marcu l-a instruit să meargă în oraș, să se prefacă a fi păgân și să-i convertească treptat pe localnici. După aceasta, Sfântul Marcu a plecat în Egipt.

   Sfântul Avxivie a părăsit Limniți și a mers în Soli. La templul lui Zeus, aflat în afara porților, el s-a bucurat de ospitalitatea unui preot pe care, în scurt timp, avea să-l convertească la creștinism. Ascunzându-și credința, a început să predice în ascuns creștinismul, în cetate, dar a continuat să trăiască la templul lui Zeus, în afara orașului.

   Între timp, Sfântul Apostolul Pavel a mers în Alexandria, unde Sfântul Apostol Marcu propovăduia Evanghelia. Sfântul Apostol Marcu l-a înștiințat despre martiriul Sfântului Apostol Barnaba. Prin urmare, Sfântul Apostol Pavel a decis să-i trimită pe Epafras și Tihic, Arhiepiscopului Ciprului, Heraclide, instruindu-l să-l hirotonească pe Epafras ca Episcop de Pafos, iar pe Tihic ca Episcop de Neapolis. Apoi, Pavel l-a instruit pe Heraclide să meargă la Soli și să-l găsească pe Avxivie, pe care să-l numească Episcop al cetății, fără să-l hirotonească, deoarece el primise deja hirotonia de la Sfântul Evanghelist Marcu.

   Heraclide a mers la Soli, l-a găsit pe Sfântul Avxivie și l-a sfătuit să nu-și mai tăinuiască slujirea. El a așezat piatra de temelie a unei mici biserici în oraș, l-a învățat pe Sfântul Avxivie și a plecat. Sfântul Avxivie a construit biserica și a sfințit-o, rugându-se lui Dumnezeu să-i adune și să-i întărească pe oamenii acelei așezări, în credința creștină.

   Sfântul Avxivie a început să predice creștinismul, public. El avea darurile duhovnicești de a-i vindeca pe bolnavi și de a alunga demonii, iar curând mulți oameni s-au convertit, atât din oraș, cât și din așezările din jur. Printre convertiți se afla și un bărbat din satul Solopotamia, care se numea și el tot Avxivie (acela pe care unele sinaxare îl numesc Avxinie). Acest Avxivie a mers, într-o zi, într-un loc numit Tarichos. În timp ce ucenicul său dormea sub un copac, Episcopul Avxivie a văzut un rând de furnici care se apropia de capul său și a format o coroană. Acest semn i-a arătat că acela fusese ales de Dumnezeu pentru a-i urma.

   Fratele Sfântului Avxivie, Temistagora, a mers la Soli cu soția sa Timo, pentru a-și găsi fratele. Avxivie i-a botezat pe amândoi și i-a hirotonit diacon și diaconiță. Apoi, Avxivie a decis să construiască o biserică nouă și mai mare.

   După cincizeci de ani de slujire, Sfântul, apropiindu-i-se sfârșitul, a convocat clerul și l-a îndemnat să păstreze rânduiala pe care o hotărâse. Apoi, Sfântul Avxivie l-a desemnat pe ucenicul său Avxivie ca nou Episcop. Curând, avea să se mute la Domnul, iar oamenii l-au îngropat într-un mormânt ce fusese pregătit pentru el și fratele său. Deîndată, la sfintele sale moaște au început să se săvârșească vindecări și alungarea duhurilor rele.

   Un grup de patruzeci de oameni stăpâniți de duhuri rele, din Pafos, auzind despre minunile Sfântului Avxivie, a decis să meargă la mormântul Sfântului. Sfântul Avxivie le-a apărut în mod minunat înainte, pe cale, și i-a vindecat. Pentru aceasta, au mers la mormântul Sfântului și L-au lăudat pe Dumnezeu, pentru această minune. O sărbătoare în cinstea Sfântului Avxivie a fost stabilită, în Pafos, la data săvârșirii acestei minuni.

   Temistagora, văzând minunile care se săvârșeau la mormântul fratelui său, a cerut pentru sine să nu mai fie îngropat împreună cu fratele său, ci mormântul să fie lăsat neatins. Drept urmare, mormântul Sfântului Avxivie a fost pecetluit.

Soborul Sfinților din Cipru — Icoană din Mânăstirea Stavrovuni

***
Spre slava lui Dumnezeu și folos duhovnicesc - cercetăm, traducem și publicăm pagini cu conținut nou în limba română. Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe, lucrarea de față a fost realizată în luna februarie 2025.
 

/ spre slava lui Dumnezeu – traducere şi adaptare Lăcaşuri Ortodoxe – 2023