Sfântul Cuvios Nicon cel Uscat, din Peşterile Apropiate ale Kievului

Sfântul Nicon cel Uscat, fiu al unor părinţi bogaţi şi iluştri, a renunţat la tot pentru Hristos şi a devenit călugăr în Mânăstirea Peşterilor din Kiev. În anul 1096, în vremea incursiunilor han-ului Boniak, el a fost luat ostatic împreună cu alţi călugări. Cei care i-au luat l-au tratat pe Sfântul Nicon cu asprime, aşteptând să li se plătească o sumă drept răscumpărare. Când Sfântul a refuzat să fie răscumpărat, aceia au început să-l chinuie prin înfometare, lăsându-l să rabde căldura verii şi frigul iernii. A fost chinuit şi bătut în fiecare zi, timp de aproximativ trei ani, căci cei ce-i arestaseră trăgeau speranţă că vestea despre aceasta se va răspândi, iar el va trimite vreun cuvânt rudelor sale, cerând să fie răscumpărat.

Sfântul I-a mulţumit lui Dumnezeu pentru toate, spunând, odată, chinuitorului său, că Domnul, pentru rugăciunile Sfinţilor Antonie şi Teodosie, îl va duce înapoi în mănăstirea sa în trei zile, după cum îlivestise Sfântul Eustratie (28 martie) care îi apăruse într-o viziune.

Chinuitorul i-a tăiat tendoanele picioarelor şi i-a rânduit o pază întărită. Numai că, din senin, în cea de-a treia zi, la ceasul al şaselea, Sfântul captiv s-a făcut nevăzut. În acel moment, paza a auzit cuvintele: „Lăudaţi pe Domnul din ceruri” (Psalm 148).

Sfântul Nicon a fost purtat la Biserica Adormirea Maicii Domnului, unde se săvârşea Dumnezeiasca Liturghie. Fraţii l-au înconjurat şi au început să-l întrebe cum de ajunsese acolo. Sfântul Nicon a vrut să ascundă minunea, însă fraţii l-au implorat să spună adevărul.

Sfântul Nicon a refuzat să-i fie scoase până şi lanţurile, însă egumenul i-a spus: „Dacă Domnul ar fi vrut să rămâi înlănţuit, nu te-ar fi eliberat din captivitate”.

După mult timp, fostul stăpân al Sfântului Nicon venea la Mânăstirea Peşterilor din Kiev şi avea să-l recunoască pe fostul captiv, care era slăbit de foame, din rănile sale curgând sânge. El a ajuns să creadă în Hristos şi a primit botezul. După ce a primit tunsura monahală, a devenit ucenic chiar al Sfântului Nicon.

Sfântul Nicon s-a mutat la Domnul, la începutul secolului al XII-lea, şi a fost înmormântat în Peşterile Apropiate. Deşi nu s-a bucurat de o sănătate bună în această viaţă, sfintele sale moaşte au fost proslăvite prin nestricăciune. Cinstirea lui aparte se face pe 11 decembrie, 28 septembrie şi în A Doua Duminică a Postului Mare.

/ spre slava lui Dumnezeu – traducere şi adaptare Lăcaşuri Ortodoxe – 2022/