Sfântul Cuvios Alipie Iconarul (din Peșterile Apropiate ale KIevului)

Sfântul Cuvios Alipie al Peșterilor a fost unul dintre primii și cei mai buni iconografi ruși. A fost tuns monah, de către egumenul Nicon (23 martie 1088). Mai târziu, a fost hirotonit ieromonah. De la o vârstă fragedă s-a nevoit în Mânăstirea Peșterilor din Kiev și a studiat iconografia, cu maeștrii greci care pictau biserica Peșterilor în 1083. Sfântul Alipie a fost martor ocular al unei minuni însemnate: când iconografii împodobeau Sfântul Altar, cu picturi, o Icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu s-a imprimat pe zid, în timp ce aceasta strălucea mai tare decât soarele.

Sfântul Alipie a pictat întotdeauna icoane, fără a cere plată. Imediat ce afla că în unele biserici icoanele erau deteriorate, le lua cu el și le restaura, fără vreo plată. Dacă oamenii îl plăteau pentru munca sa, el punea deoparte o treime, pentru a cumpăra materiale pentru pictarea icoanelor, o altă treime pentru a da milostenie sărăcilor, iar restul pentru propriile nevoi.

El a pictat Icoana Sven a Maicii Domnului, a Peșterilor (cinstită pe 3 mai și 17 august). Sfântul nu s-a stat niciodată fără să lucreze, întrerupând pictarea doar pentru a participa la dumnezeieștile slujbe.

Sfântul Alipie a fost cunoscut, pentru darul său de a face minuni, încă din timpul vieții sale. A vindecat un bărbat din Kiev, care suferea de lepră, ungând rănile lui, cu vopseluri. Multe dintre icoanele pictate de Sfântul Alipie s-au arătat, de asemenea, făcătoare de minuni. Au existat, înregistrate, cazuri în care îngerii lui Dumnezeu îl ajutau să picteze icoanele.

Un oarecare om din Kiev a zidit o biserică și i-a trimis arvună, prin doi călugări, să picteze câteva icoane pentru ea. Călugării au ascuns banii și nu i-au spus nimic Sfântului Alipie despre asta. Așteptând mai mult timp ca lucrarea să fie săvârșită, bărbatul a mers la egumen, să se plângă de Sfântul Alipie. Abia atunci au descoperit că nu i se spusese nimic despre plată. Când au sosit, însă, plăcile furnizate de client, au descoperit că pe ele erau deja pictate icoane frumoase. Mai târziu, atunci când biserica avea să fie mistuită de foc, aceste icoane au rămas neatinse. Una dintre ele - Adormirea Preasfintei Maici a lui Dumnezeu - cunoscută sub numele de Icoana Vladimir-Rostov (15 august), a fost dusă de Marele Prinț Vladimir Monomahul (1113-1125) într-o biserică pe care o construise la Rostov.

Altădată, când Sfântul se îmbolnăvise fiind aproape de moarte, un înger a pictat o Icoană care înfățișează Adormirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu - eveniment amintit între cântările Acatistului închinat Icoanei Prodromița a Maicii Domnului, pictată de asemenea în mod minunat (12 iulie). Același înger avea să primească sufletul Sfântului Alipie, atunci când s-a mutat la Domnul, în anul 1114. Având degetele mâinii surprinse ca și când și-ar face semnul Sfintei Cruci, Sfântul Alipie a fost îngropat în Peșterile din Apropiere ale Kievului.

O icoană din secolul al XX-lea, din biserica Mânăstirii "Adormirea Maicii Domnului" a Peșterilor din Pskov. îl înfățișează pe Sfântul Alipie ținând în mâini o copie a Icoanei "Alinătoarea Durerilor" a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu (25 ianuarie și 9 octombrie).

Sfântul Alipie Iconarul mai este, de asemenea, cinstit în a doua Duminică a Postului Mare, la Soborul Tuturor Sfinților din Peșterile Kievului (sărbătoare cu dată schimbătoare); și pe 28 septembrie, odată cu Soborul Tuturor Cuvioșilor Părinți ai Peșterilor din Apropiere ale Sfântului Antonie.

Sfântul Alipie nu a fost niciodată faimos, și a pictat icoane doar pentru a-L sluji pe Dumnezeu. Una dintre icoanele pictate de Sfântul Alipie a supraviețuit din vremea Sfinților Antonie și Teodosie din Peșterile Kievului, fiind acum păstrată în Galeria de Stat Tretiakov a Rusiei. Este vorba chiar despre Icoana Sven a Maicii Domnului. În icoană, Maica Domnului este înfățișată stând pe Tron, cu Dumnezeiescul Prunc pe genunchi. Sfântul Teodosie este în partea dreaptă a Tronului, iar Sfântul Antonie al Peșterilor este în stânga. Până în anul 1288, Icoana s-a aflat în Mânăstirea Peșterilor din Kiev, unde s-a proslăvit prin facerea multor minuni. În 1288 a fost mutată la Mănăstirea Briansk-Svensk, care este închinată Adormirii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.

În Briansk, Prințul Roman de Cernigov ajunsese să nu mai vadă, din cauza unei boli neștiute. Auzind despre minunile săvârșite prin Icoana pictată de Sfântul Alipie, Prințul a trimis un mesager la mânăstire cerând ca Icoana să-i fie trimisă. Un preot a călătorit cu Icoana, de-a lungul Râului Desna. După călătorie, barca a tras pe malul drept al Râului Svena. Rămânând acolo peste noapte, dimineață au mers la barcă să se roage înaintea Icoanei, dar nu au mai găsit-o acolo unde o lăsaseră. Privind în jur, au văzut-o pe un deal de pe celălalt mal, odihnindu-se între ramurile unui stejar. Vestea despre această minune a ajuns la Prințul Roman, iar el a fost dus la Icoană, pe jos.

Prințul s-a rugat cu aprindere înaintea Icoanei și a făgăduit să construiască o mânăstire în acel loc, dăruind toate pământurile ce puteau fi văzute de pe deal. După rugăciune, Prințul și-a recăpătat vederea. Mai întâi a reușit să distingă poteca, apoi obiectele din apropiere și, în cele din urmă, tot ce era în jur.

După ce a ridicat un baldachin închinat Icoanei, Prințul a săvârșit Slujba Paraclisului și a pus temeliile unei biserici de lemn închinate Adormirii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Arborele în care s-a odihnit Icoana a fost tăiat, iar lemnul lui a fost folosit ca suport pentru alte Icoane.

Ziua de sărbătorire a Icoanei Sven a Maicii Domnului este tot 17 august (ziua mutării la Domnul a Sfântului Alipie Iconarul). Sărbătoarea din 17 august a fost înființată în anul 1815, în semn de mulțumire pentru eliberarea orașului Briansk (în apropierea căruia Icoana apăruse în 1288) în timpul Războiului lui Napoleon din 1812.

Icoana s-a proslăvit prin vindecarea de boli ale ochilor și a celor posedați de duhuri necurate, fiind considerată protectoare împotriva dușmanilor.

REPLICĂ:

"Omul de astăzi uită adesea să caute calea care duce către Împărăția lui Dumnezeu, fiind atașat de ceea ce ne oferă confortul acestei lumi trecătoare. Din nefericire, în multe situații suntem gata să-L contrazicem și pe Dumnezeu și să aducem justificări pentru păcatele noastre.

Suntem gata să motivăm orice, numai să ne îndulcim conștiința sau să o întunecăm și mai mult. Dumnezeu ne îngăduie și așteaptă ca păcătosul să se întoarcă la El, însă îndelunga răbdare a lui Dumnezeu nu ne folosește la nimic dacă rămânem în greșelile și patimile noastre".

(din cuvântul de învăţătură al ÎPS Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, rostit la cinstirea Sfintei Muceniţe Tatiana diaconiţa - 12 ianuarie, 2014 - ale cărei sfinte moaște se află în Catedrala Mitropolitană din Craiova)

Sfântul Nicolae Velimirovici istorisește, despre minunea Sfântului Alipie și Icoana Adormirii Maicii Domnului:

Domnul nu lasă ca slujitorii Săi credincioși să fie rușinați. S-a întâmplat adesea ca mucenicii lui Hristos, batjocoriți înaintea judecătorilor, să săvârșească în mod neașteptat o minune care le-a insuflat frică necredincioșilor: fie idolii au căzut, fie tunetele au distrus templele păgânilor, fie o ploaie neașteptată a stins focul pregătit pentru arderea lor, fie chinuitorii s-au bătut singuri cu pietre și nuiele și așa mai departe. Tot așa, Antipater, chinuitorul Sfântului Miron (17 aug.), în timpul suferințelor acestui om al lui Dumnezeu, și-a pierdut brusc mințile și s-a sinucis.

Sfântul Alipie Iconarul era la sfârșitul vieții sale, când a primit comandă de la un bărbat să picteze Icoana Adormirii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Pe măsură ce Sărbătoarea închinată Maicii Domnului se apropia, acel om a venit de mai multe ori pentru a vedea dacă Icoana fusese încheiată. Dar Icoana nici măcar nu era începută, și nici măcar în ajunul Sărbătorii Adormirii Maicii lui Dumnezeu, când trebuia să fie așezată în biserică. Bărbatul s-a întors acasă complet întristat, numai că deîndată un tânăr a apărut în chilia lui Alipie, s-a așezat și a început să picteze Icoana. A lucrat foarte rapid și cu foarte mare pricepere. Când Icoana a fost încheiată, strălucea ca soarele.

Arătând Icoana, uimitului Alipie, tânărul a luat-o și a dus-o la biserica pentru care fusese comandată. A doua zi, omul care comandase Icoana a mers la biserică și, spre marea lui uimire, a văzut Icoana pe locul ei. Apoi, acel om a mers la mânăstire și, împreună cu starețul, a intrat în chilia lui Alipie. "Cum și cine a pictat Icoana acelui om?", a întrebat starețul. Alipie, suferind, a răspuns: "Un înger a pictat-o și acum stă aici, să mă ia". Și, astfel, și-a dat duhul.

"Tu ai înfățișat chipurile Sfinților pe table de lemn, o, Preamărite Alipie. Ca un meșter priceput ai înscris, faptele lor bune, pe tablele inimii tale. Icoană împodobită asemuindu-te lui Dumnezeu, ai fost aurit cu harul sfințeniei, de către Hristos, Dumnezeul nostru și Mântuitorul sufletelor noastre”.

“Pecetluit fiind de Dumnezeu, ai învățat arta iconarilor încă din copilărie, făcându-te părtaș împodobirii Bisericii Maicii lui Dumnezeu. Ai văzut lumina Duhului Sfânt și ai primit puterea de la Dumnezeu, de a picta icoane făcătoare de minuni. Pentru aceea te cinstim, Binecuvântate Alipie”.

Spre slava lui Dumnezeu și folos duhovnicesc - cercetăm, traducem și publicăm pagini cu conținut nou în limba română. Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe, o lucrare realizată în ianuarie 2024.