Sfântul Mucenic Tatian (Ziua specială de cinstire: 24 august)

Sfântul Mucenic Tatian a trăit în Bitinia și a suferit sub împăratul Dioclețian (284-305). Când persecutorii creștinilor au aflat că el credea în Hristos, l-au arestat și l-au dus în orașul Claudiopolis la guvernatorul Urban.

Ca provincie romană, granițele Bitiniei erau schimbate frecvent. În acea vreme, Bitinia era unită, de regulă, în scopuri administrative, cu provincia Pont din cadrul Imperiului Roman. Aceasta se întâmpla de pe vremea împăratului Traian, când Pliniu cel Tânăr a fost numit guvernator al provinciilor combinate (109/110 – 111/112), circumstanță care a oferit istoricilor informații valoroase cu privire la administrația provincială romană din acea vreme.

Bitinia atrăgea mult atenția, datorită drumurilor sale și poziției strategice între frontierele a Dunării, la nord, și a Eufratului, în sud-est. Pentru a asigura comunicarea cu provinciile estice, avea să fie construit ulterior Podul monumental peste Râul Sangarius - Podul lui Iustinian, în jurul anului 562 după Hristos (cu o lungime remarcabilă de 430 m, Podul a fost menționat de mai mulți scriitori contemporani și a fost asociat cu un presupus proiect, propus pentru prima dată de Pliniu cel Tânăr împăratului Traian, pentru a construi un canal navigabil care să ocolească Bosforul.)

Trupele iernau frecvent în Nicomidia. Sub Imperiul Bizantin, cele mai importante orașe din Bitinia au fost Nicomidia, întemeiat de Nicomedes, și Niceea. Între cele două a existat o rivalitate de durată, anume care oraș deținea rangul de capitală.

Cetatea Claudiopolis, unde a fost dus Sfântul Tatian se găsea în Capadocia (în estul Anatoliei, în centrul a ceea ce este acum Turcia)..

De multe ori l-au îndemnat pe Sfânt să se lepede de Hristos și l-au băgat în închisoare și l-au dat la diferite chinuri. L-au bătut cu nuiele și l-au târât dincolo de oraș, pentru execuție. Sfântul Mucenic Tatian, după ce și-a făcut semnul Sfintei Cruci, pe acel drum, și-a dat sufletul.

Din alte sinaxare, aflăm:

Acest binecuvântat a fost dintr-un loc numit Mantinea, care se afla sub cetatea Claudiopolis, găsită în Erdelia, în Eparhia Onoriados. După ce a fost prins de greci pentru că se închina lui Hristos, a fost obligat să stea în fața guvernatorului Urban, în Claudiopolis-ul menționat mai sus. A fost interogat de el și, mărturisind despre sine că este creștin, a fost închis.

în… REPLICĂ

“Socotind că se poate lipsi de un părinte duhovnicesc, omul se amăgește singur. Căci cel care voiește cu adevărat să se facă sănătos și să străbată până la capăt calea nevoinţei are neapărat nevoie de un duhovnic.

Astfel, Sfântul loan Scărarul scrie: „S-au înșelat cei ce s-au încrezut în ei înșiși şi au descoperit că n-au nevoie de nici un povăţuitor”.

lar Sfinţii Calist şi Ignatie Xanthopol spun și ei la fel: „Cei care nu ascultă și nu umblă potrivit sfatului seamănă foarte mult cu osteneală şi cu sudoare, lucrând ca în vis”. De aceea, Sfântul Nichifor din Singurătate învaţă așa: „De nu afli povăţuitor, trebuie căutat cu osteneală“

(după o recenzie la “Terapeutica bolilor spirituale” - Jean-Claude Larchet, a Pr. Toma Gabriel - Biserica Plevna )

Din nou a fost cercetat și, rămânând ferm în credința sa în Hristos, a fost bătut cu nuiele și sfâșiat cu gheare de fier. După aceasta, a fost târât pe pământ și, când a ajuns la poarta cetății, s-a pecetluit cu semnul Cinstitei Cruci. Auzind, deci, un glas dumnezeiesc de sus, care îi vestea despre bunătățile de sus care i se pregătiseră în Ceruri, el și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, de la Care a primit și cununa biruinței.

Spre slava lui Dumnezeu și folos duhovnicesc - cercetăm, traducem și publicăm pagini cu conținut nou în limba română. Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe, o lucrare realizată în aprilie 2024.