Sfântul Afrodisie Savaitul

Mânăstirea Sfântul SavaÎn "Viaţa Savaiţilor" a lui Chiril din Scitopolis, aflăm despre Sfântul Cuvios Afrodisie (cap. 44):

« Un frate al Mânăstirii fericitului Teodosie, asiatic din naştere şi numit Afrodisie, căruia i se dăduse ascultarea de a avea grijă de catâri, reuşea să ridice, fără ajutor, de la pământ, încărcătura unui catâr, adică douăsprezece măsuri de porumb, şi să o aşeze pe umeri; Căci în mărime trupească, el depăşea pe toţi din obşte.

S-a întâmplat însă că odată, pe drum, şi-a pierdut cumpătul, a lovit cu mâna capul catârului şi l-a spart; Animalul căzând mort pe loc, Afrodisie şi-a ridicat încărcătura şi şaua pe umeri şi s -a întors la mânăstire. Alungat de marele Teodosie, pentru uciderea animalului, a coborât în Iordania şi s-a plâns în faţa Sfântului Ioan Egipteanul, care strălucea în virtuţi la Hozeva. După ce acela i-a spus: „dacă vrei să fii salvat, mergi la Părintele nostru Sava şi fă ceea ce îţi va spune el”, a mers la Sava în grabă, şi-a mărturisit fapta şi a cerut să audă un cuvânt mântuitor de la el.

Părintele nostru Sava i-a oferit o chilie, cu cuvintele: „Fii mulţumit cu chilia ta, nu vizita nicio altă chilie, sau nu ieşi din Lavră, controlează-ţi limba şi pântecele şi te vei mântui”. Primind această poruncă şi fără să o încalce în vreun fel, Afrodisie, timp de treizeci de ani, nu a părăsit Lavra şi nici nu a vizitat vreo chilie, nu avut niciodată vreo oală de pământ sau de cupru, un cuptor sau o saltea, nu a băut niciodată vin sau băutură amestecată şi nu a avut două tunici. În loc de acestea, dormea în paie pe o rogojină din trestie, cu o mantie cârpită şi, primind frunze de palmier de la chelar, îi dădea celui ce răspundea de oaspeţi,nouăzeci de coşuri încheiate, în fiecare lună.

Luând resturi de la gătitul mâncării, indiferent dacă era vorba de seminţe, verdeaţă sau uscături, le punea într-un bol şi gusta puţin din el în fiecare zi, mulţumindu-se cu aceasta. Dacă mâncarea din bol începea să miroasă ori să facă viermi, el nu o  arunca, ci punea peste ea pur şi simplu alte resturi de la gătit. Plânsul său din timpul întregii nopţi nu-i lăsa pe vecini în pace.

După ce s-au încheiat treizeci de ani, aşa cum i se zisese, în acest mod de vieţuire, fără a se îmbolnăvi vreodată sau a deznădăjdui ori a avea rău de stomac, el a primit darul înainte-vederii şi şi-a cunoscut ziua mutării la Domnul, cu o săptămână înainte. Intrând în biserică, el a cerut Părintelui nostru Sava să-l lase liber o zi, pentru a vizita Mânăstirea fericitului Teodosie. Bătrânul, ştiind că ziua lui era aproape, l-a trimis cu tovarăşul său Teodul, preotul şi fratele lui GHelasie, purtând următorul mesaj către fericitul Teodosie: „Iată, l-am primit mai înainte pe Afrodisie şi acum, prin harul lui Hristos, l-am trimis la tine ca înger".

Fericitul Teodosie l-a primit cu bucurie şi l-a îmbrăţişat şi, după ce l-a invitat cu amabilitate la o masă comună, l-a trimis la drum, în pace. Revenind în Lavră, Afrodise, după o scurtă boală, s-a mutat la Domnul, cu bucurie. Părinţii au luat rămăşiţele lui trupeşti şi l-au îngropat cu preoţii. Fericitul Sava a dat poruncă astfel ca sfintele sale moaşte să fie aşezate transversal, astfel încât acestea să fie recunoscute mult timp şi venerate de Părinţii care coborau în cimitir ».

Sfântul Afrodisie Savaitul este cinstit în mod deosebit în ziua de 24 decembrie.

/ spre slava lui Dumnezeu – traducere şi adaptare Lăcaşuri Ortodoxe – 2022