Icoana Narva a Maicii Domnului - de tip Hodighitria - a devenit cunoscută în anul 1558, când armata rusă urmărea cucerirea orașului Narva. Conform cronicilor, într-una dintre casele în care locuiseră cândva negustorii ruși, oaspeții germani beți, împreună cu proprietarul casei, au batjocorit o Icoană a Maicii Domnului cu Pruncul în brațe, care fusese părăsită.
Batjocorind Sfânta Icoană la început prin vorbe urâte, ei nu s-au mulțumit cu atât. Proprietarul casei i-a ispitit cu o propunere necuviincioasă, care a fost acceptată de toți oaspeții săi beți și înnebuniți de furia față de ruși:
"Această zugrăveală urâtă", a spus el, "a aparținut negustorilor ruși; nu ne trebuie, așa că, să o aruncăm în foc".
Imediat, Icoana a fost smulsă de pe perete și aruncată cu furie în flăcari, sub cazanul în care își preparau berea. Dar flacăra, în loc să ardă Icoana Maicii Domnului, s-a înălțat din cazanul de bere într-atât încât a cuprins acoperișul casei. Era într-o duminică, după-amiaza. Aerul era curat și liniștit. Cu toate acestea, deîndată ce flăcările au ajuns la acoperișul casei, a început brusc o furtună puternică; vântul a întețit flăcările, întinzându-le rapid de la o casă la alta și, curând, aproape întregul oraș era cuprins de un vârtej teribil de foc.
Văzând incendiul, germanii s-au panicat. Profitând de confuzia lor, trupele ruse au atacat orașul și l-au cucerit. În mod minunat, celelalte trupe ale armatei germane, care se aflau lângă Narva, nu au sărit în ajutorul semenilor lor, aflându-se ca într-o orbire ciudată.
Când focul s-a potolit și orașul a fost eliberat de germani, rușii au descoperit două icoane, în acea cenușă - Icoana făcătoare de minuni Narva a Maicii Domnului și o Icoană a Sfântului Nicolae Făcătorul de Minuni. Ambele Sfinte Icoane erau complet nevătămate, fără să fi fost în vreun fel afectate de foc.
După capturarea orașului, Țarul Ioan Vasilievici i-a trimis, la Narva, pe Arhimandritul din Iuriev și pe Protopopul de Sofia, pentru a construi o biserică la palat și alta în oraș, în cinstea Icoanei făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.
Până în 1940, Icoana Narva s-a aflat în Biserica Cetății Ivangorod, închinată Adormirii Maicii Domnului. Când a izbucnit cel de-Al Doilea Război Mondial, biserica a fost închisă, iar icoana a fost mutată în sfântul lăcaș al comunității monahale Iver, de lângă Ivangorod. În 1944, în timpul ofensivei trupelor sovietice, valorile bisericești ale Narvei și Ivangorodului, inclusiv Icoana Narva a Preasfintei Fecioare, au fost trimise la Mânăstirea Piuhtițchi. Soarta lor ulterioară este necunoscută.
În prezent, există o copie a acestei Icoane, venerată ca fiind făcătoare de minuni, în Catedrala Învierii, în Narva. Icoana făcătoare de minuni originală a Sfântului Nicolae s-a păstrat până astăzi, aflându-se în aceeași catedrală.
Conform informațiilor pe care le-am pus la dispoziția cititorilor între paginile noastre de știri, credincioșii din orașul nord-estic al Estoniei, Narva, organizează regulat procesiuni cu cele două Icoane, considerate a fi apărătoare ale orașului lor.
OMUL cu bună ştiinţă
Joi, 9 noiembrie 2023, Universitatea Ovidius din Constanța a acordat titlul de Professor Honoris Causa prof. univ. dr. Cristinel Mortici, de la Universitatea Valahia din Târgoviște - personalitate de excepţie în domeniul Analizei Matematice şi Teoriei Inegalităților Matematice.
În timpul carierei sale academice, prof. univ. dr. Cristinel Mortici a colaborat cu numeroase grupuri de cercetare naționale și internaționale, participând la importante stagii de cercetare științifică la universități din străinătate și din țara noastră. De asemenea, este membru în colectivele editoriale ale unor consacrate reviste internaționale de specialitate și autorul a peste 210 publicații științifice recunoscute de către ZentralBlatt fur Mathematik and Mathematical Reviews. Prof. univ. dr. Cristinel Mortici este clasat în primii 2% cei mai citați oameni de știință din lume, conform studiului publicat de Elsevier. Totodată, prof. univ. dr. Cristinel Mortici a participat cu lucrări la peste 50 de conferințe și congrese în țară și străinătate. Dintre premiile, distincțiile științifice și titlurile primite amintim: Premiul „Nicolae Teodorescu” al Academiei Române a Oamenilor de Știință (2014); Premiul „Dimitrie Pompeiu” al Academiei Române (2012); Premiul pentru cel mai citat autor în jurnalul Carpathian of Journal of Mathematics (2010); Premiul aniversar „110 ani de Gazeta Matematică” (București) (2005).
Omului care este bun înaintea lui Dumnezeu, Dumnezeu îi dă înţelepciune, ştiinţă şi bucurie (Ecclesiastul 2, 26)
Tot în această Catedrală se mai află, astăzi, și o Icoană Kazan a Maicii Domnului, deosebit de venerată. Icoana Sfântă a săvârșit minuni, în anul 1848: prin rugăciuni către Maica Domnului, rostite înaintea Icoanei sale minunate, locuitorii satului Scamia, situat pe malul drept al Râului Narova (acum Narva), au scăpat de o epidemie de holeră. Acest eveniment minunat este evidențiat și de inscripția aflată pe reversul Icoanei:
"Această icoană, a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu din Kazan, le-a fost de prim ajutor locuitorilor, împotriva holerei, în 1848".
În 2011, Icoana făcătoare de minuni Kazan a Maicii Domnului a fost restaurată: ferecătura, parțial pierdută în anii fără Dumnezeu ai secolului XX, a fost și ea restaurată.
Catedrala Ortodoxă a Învierii a fost construită în orașul Narva, în 1890-1896. Primele informații despre ideea construirii unei biserici ortodoxe destinate lucrătorilor fabricii Krenholm se află în documentele de arhivă din anul 1872. Cu toate acestea, din motive istorice, abia în 1890 a devenit posibilă începerea proiectului. Un rol imens în acest sens l-a jucat guvernatorul Estoniei, Prințul Serghei Vladimirovici Șahovscoi. Construcția bisericii a fost realizată în cea mai mare parte din donațiile voluntare ale muncitorilor fabricii, care își stabiliseră o cotă fixă din salariile lor. Sfântul lăcaș a fost ridicat pe un teren donat de Cetățeanul de Onoare al Narvei, Ivan Carlovici Prova, care îl cumpărase din economiile personale.
Punerea pietrei de temelie a sfântului lăcaș, programată să coincidă cu întâlnirea oficială de la Narva a doi împărați - Alexandru al III-lea al Rusiei și Wilhelm al II-lea al Germaniei, din 5 august 1890 - a revenit Preasfințitului Arsenie, Episcop de Riga și Mitava, săvârșindu-se în prezența împăratului Alexandru al III-lea și a împărătesei Maria Feodorovna, precum și a Marii Ducese Xenia Alexandrovna, a Marelui Prinț Serghei Alexandrovici și a soției sale Elisabeta Feodorovna, a Marelui Prinț Nicolae Nicolaevici și a lui Alexandru Mihailovici, însoțiți de multe alte persoane de rang înalt. Piatra de temelie a fost pusă de însuși Alexandru al III-lea.
Sfințirea bisericii a avut loc la 17 noiembrie 1896. În această zi, Arhiepiscopul Arsenie (Brianțev) de Riga și Mitava a sfințit lăcașul, în cinstea Învierii lui Hristos. Iconostasul aurit, sculptat de Astafiev, are o putere duhovnicească specială. Icoanele au fost pictate în atelierul artistului moscovit Mihail Dicarev.
Iconostasul Catedralei are o semnificație unică, pe scară largă, nu doar la nivelul Estoniei, ci și al întregii Biserici Ortodoxe Ruse, conform aprecierilor specialiștilor, pornind de la modul în care stilul adoptat în pictură realizează un întreg compozițional cu decorul interior și, totodată, cu aspectul arhitectural exterior.
Astăzi, Catedrala Învierii se află în centrul trăirii ortodoxe din Narva. Catedrala Învierii se află sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Estoniene a Patriarhiei Moscovei. La 2 octombrie 1990, la catedrală a fost deschisă o școală duminicală pentru copii. Programul este conceput pentru patru ani de studiu. Scopul școlii este educația religioasă și morală și creșterea tinerilor enoriași. Sunt predate elementele de bază ale teologiei dogmatice, teologiei morale, elementele de bază ale cântării bisericești, artelor plastice și literaturii. În prezent, există și o școală duminicală pentru adulți. La catedrală a fost deschisă o bibliotecă ortodoxă, cu peste cinci mii de cărți.
Spre slava lui Dumnezeu și folos duhovnicesc - cercetăm, traducem și publicăm pagini cu conținut nou în limba română. Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe, o lucrare realizată în noiembrie 2023.