Icoana Georgiană a Maicii Domnului

În anul 1622, șahul persan Abbas I, după invadarea devastatoare a Georgiei ortodoxe, a confiscat Tunica Domnului și unele Icoane deosebit de venerate. Trei ani mai târziu, când funcționarul rus Ștefan Lazarev se afla în Persia pentru a face negoț, o persoană dintre urmașii șah-ului s-a oferit să-l lase să cumpere una dintre icoanele georgiene furate: o Icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. În același timp, la Iaroslav, negustorul Grigorie Liutchin, la care era angajat Ștefan, a avut o revelație a sosirii apropiate a funcționarului său cu prețioasa achiziție.

Liutchin a fost îndrumat de o voce de sus să ducă Icoana de la Iaroslav, la Arhanghelsk, lângă Râul Pinega. Acolo, la 16 km de Holmogorsk, se afla Mânăstirea Muntele Negru (care își trăgea numele chiar de la munte, unde fusese construită o biserică în 1603). Mai târziu, muntele a fost numit Krasnogorsk (Muntele Frumos).

Acolo, negustorul a dat Icoana Georgiană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, în anul 1629, pe vremea domniei Țarului Mihail. În ziua de 22 august, cu mulțime mare de credincioși, Icoana a fost așezată cu evlavie în mânăstire. În același timp, a avut loc vindecarea minunată a călugărului orb și surd Pitirim.

Manifestările ulterioare ale puterii făcătoare de minuni a Icoanei l-au determinat pe Mitropolitul Nicon de Novgorod (mai târziu Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii) să o cerceteze. Ulterior, din anul 1650, sărbătoarea anuală a acestei Icoane are loc pe 22 august - ziua sosirii sale în Mânăstirea Krasnogorsk.

Din acel moment, Icoana Georgiană a Maicii Domnului a fost dusă la Arhanghelsk, în fiecare an, cu cinste. Icoana venerată a fost lăsată pentru o anumită perioadă în Catedrala principală a orașului, pentru sfințirea orașului și a poporului iubitor de Hristos. În timpul domniei Țarului Alexei (1645-1676), Icoana Făcătoare de minuni a fost dusă la Vologda, Marele Ustiug, Pereiaslav-Zalesky și în Siberia.

În anul 1654, Ieromonahul Macarie din Mânăstirea Krasnogorsk a dus Icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu (care fusese adusă din Persia) la Moscova, pentru restaurare și pentru a fi acoperită cu o nouă ferecătură. Ea a fost așezată în biserica nou construită, închinată Preasfintei și Dătătoarei de Viață Treimi, lângă Poarta Sfintei Varvara, unde maeștrii Kremlinului au continuat lucrarea iconografică. Grigorie Nikitnikov a construit biserica pe proprietatea sa, pe cheltuiala sa (1628-1651). În biserică se afla un Paraclis închinat Sfântului Nichita (15 septembrie). Membrii familiei Nikitnikov au fost, de asemenea, îngropați acolo.

În acea perioadă, o ciumă se dezlănțuia în Moscova. La cererea maestrului argintar Gavriil Evdochimov, al cărui fiu era aproape de moarte, o Slujbă a Paraclisului a fost oficiată în casa sa, în fața Icoanei Georgiene a Maicii Domnului din Mânăstirea Krasnogorsk. Tânărul și-a revenit curând. În semn de recunoștință pentru această vindecare minunată, a fost făcută o copie a Icoanei Georgiene și așezată în Biserica Preasfânta Treime. Din acel moment, biserica a fost numită și "Georgiana".

Ajutorul milostiv al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu a continuat să fie conferit de copia menționată mai sus a Icoanei sale. În timpul epidemiei de ciumă din 1654, negustorul din Moscova, Stefanov, s-a rugat neîncetat Împărătesei Cerului. Preasfânta Fecioară i S-a arătat de trei ori în vis, spunând: "Rugați-vă Maicii Domnului Georgiene, pe Glinishchi, la mori, și veți fi cruțați. "Biserica Sfintei Treimi" Nikitniki era numită și “Biserica Marelui Mucenic Nichita (un paraclis) de pe Glinișci, de lângă mori”. Negustorul nu și-a mai scos familia din Moscova, așa cum intenționa, ci a început să se roage cu evlavie în Biserica Preasfânta Treime. Epidemia nu l-a atins nici pe el și nici familia sa.

Sărbătoarea la nivel Bisericesc a Icoanei Georgiene a Maicii Domnului a fost înființată cu binecuvântarea Patriarhului Nicon, în 1654. În 1698, îngrijitorul tipografiei din Moscova, Teodor Policarpov, a compilat o a doua ediție a Slujbei.

După eliberarea Moscovei de trupele lui Napoleon, la 1 decembrie 1812, Icoana Georgiană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, împreună cu alte Icoane făcătoare de minuni ale Preasfintei Născătoare de Dumnezeu (Vladimir, Iveron și Alungarea Tristeții) au fost purtate în procesiune solemnă în jurul Kremlinului.

din căsuța poștală… ILUSTRATE noi

La Catedrala „Înălțarea Domnului” din Slobozia, Preasfințitul Părinte Episcop Vincențiu a săvârșit în aceste zile Slujba Pavecerniței Mari și a Canonului Sfântului Andrei Criteanul.

În 1904, la Biserica Preasfânta Treime a fost construit un paraclis în cinstea Icoanei Georgiene a Maicii Domnului. De acum, această Icoană se afla în Biserica Preasfintei Treimi Nikitnikov (Strada Razin).

Vindecări minunate au fost dăruite de Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, prin Icoana Sa făcătoare de minuni, care au fost documentate și verificate la sfârșitul secolului al XIX-lea. De exemplu, pe 17 iunie 1887, Lidia Țercovnițkaia, soția unui preot din Satul Șuisk, în provincia Vologda, era grav bolnavă. Ea s-a vindecat după ce s-a rugat în fața Icoanei Georgiene făcătoare de minuni. Există dovezi istorice ale altor patru Icoane Georgiene ale Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.

În ceea ce privește Icoana Georgiană a Maicii Domnului, din Mânăstirea Alexeevschi din Moscova, dovezile bisericești arată că nu este o copie a Icoanelor de la Mânăstirea Krasnogorsk și nici de la Biserica Preasfintei Treimi Nikitnikov, care au fost aduse din Georgia.

În aceeași epidemie de ciumă ucigătoare din 1654, una dintre călugărițele de la Mânăstirea Alexeev s-a îmbolnăvit. În timp ce adresa rugăciuni lungi Vindecătorului Ceresc, femeia bolnavă și-a amintit brusc de vindecarea minunată - despre care auzise - la Icoana Maicii Domnului, care se afla în Biserica Preasfintei și de Viață Dătătoarei Treimi, de la poarta Sfintei Varvara. Cu toate acestea, nu era nimeni care să i-o aducă de acolo. După ceva timp, un călugăr necunoscut apărea la mânăstire. Întorcându-se către călugărița bolnavă, el a spus: "Nu vă întristați că Icoana Georgiană a Maicii Domnului nu poate fi adusă aici. Aveți aici exact aceeași Icoană cu cea adusă din Georgia. O veți găsi în peșteri și veți vedea mila lui Dumnezeu".

Semnificația alegorică a acestor cuvinte a devenit clară ulterior, atunci când în acea parte care se asemăna unei peșteri, a mânăstirii, era descoperită o Icoană necunoscută până atunci a Maicii Domnului. După o Slujbă a Paraclisului, Icoana făcătoare de minuni a fost dusă în chiliile călugărițelor care sufereau de ciumă. Toate au fost vindecate. Din acel moment, epidemia din Moscova a început și ea să scadă.

Prin mijlocirea rugăciunii la Icoana Georgiană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu de la Mânăstirea Alexeev, Prințesa Marta Prozorovskaya, rămasă fără vedere, a primit vindecare minunată, în 1662. Ea și-a câștigat vederea prin rugăciunile părinților ei, după șapte ani de boală grea.

La nord-vest de Kazan, la 18 kilometri de orașul Sviajsk, la mijlocul secolului al XVII-lea, se afla Schitul Raitu al Maicii Domnului, care și-a luat numele de la una dintre biserici, dedicată Sfinților Cuvioși Părinți uciși în Sinai și Rait (14 ianuarie). În timpul construcției mânăstirii, Mitropolitul Lavrentie de Kazan, printr-o revelație de sus, a trimis cei mai buni iconografi locali la Pinega, la Mânăstirea Krasnogorsk, care era foarte departe de Kazan, pentru a face o copie fidelă a Icoanei făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, adusă din Persia.

În anul 1661, o copie executată cu pricepere a Icoanei Georgiene a Maicii Domnului era trimisă din Arhanghelsk. Aceasta a devenit foarte venerată în sânul populației locale. Ulterior, această Icoană a fost așezată în Catedrala ridicată în cinstea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.

În secolul al XVIII-lea, țăranii evlavioși din satul Kliucearev, districtul Korcev, provincia Tver, au prezentat Catedralei Arhanghelului, din Moscova, o copie a Icoanei Georgiene a Maicii Domnului, care a devenit foarte apreciată de localnici, când recolta de secară a fost amenințată cu distrugerea, la sfârșitul anilor 1860. Câmpuri vaste de culturi nou-încolțite erau mâncate de un vierme necunoscut și nimic din ceea ce făcuseră nu le fusese de vreun folos. Atunci, țăranii s-au rugat pentru ajutor, Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, a Cărei Icoană Georgiană o venerau. După procesiunea cu Icoana în jurul câmpurilor, a căzut o ploaie torențială bruscă, fără precedent. Curenții de apă au scos afară viermii din pământ, care au fost mâncați de un stol mare de păsări. Mai pot fi văzute și alte copii venerate ale Icoanei Georgiene a Maicii Domnului, în Biserica Acoperământul Maicii Domnului, de pe câmpia Voronțov, și în Biserica Sfintei Cruci, în orașul Tula.

Icoana Georgiană a dispărut, după închiderea mânăstirii (1920-1922), iar mai târziu a fost returnată acesteia. În raportul său din 1946 către Patriarhia Moscovei, Episcopul Leontie (Smirnov) de Arhanghelsk afirma că Icoana Georgiană a fost purtată într-o procesiune care a avut loc în Arhanghelsk în 1946. Soarta ulterioară a Icoanei Georgiene este necunoscută.

Spre slava lui Dumnezeu și folos duhovnicesc - cercetăm, traducem și publicăm pagini cu conținut nou în limba română. Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe, o lucrare realizată în martie 2024.