Adunare de Flori: RUGĂCIUNI (V, VI, VII) către Preasfînta Treime și (V, VI) către Sfîntul Duh

ADUNARE DE FLORI …”a feluri de feluri de rugăciuni umilincioase ale Sfinților și Dumnezeieștilor Părinți ai Bisericii, date în Tipar, cu cheltuiala Prea-osfințitului și prea Îndumnezeitului a toată lumea PATRIARH KIRIU KIRIU NEOFIT, și îndreptându-se prin osârdia a celui mai mic între monahi Nicodim, spre folosul de obște al Dreptcredincioșilor. În Tipografia Țarigradului, la anul 1799".

ÎNAINTE-CUVÎNTARE CĂTRE CITITORI  

 Atâta trebuință are omul de singură sfințita rugăciune, cîtă trebuință are de toate celelalte împreună fapte bune. Căci cu neputinţă este nu numai a isprăvi cineva, ci nici cu totul a începe vreo altă faptă bună, fără de a cădea întîi la Dumnezeu prin rugăciune şi a cere ajutor de la El, Dătătorul şi Dăruitorul tuturor faptelor bune. 
   Precum şi aceasta o adevereşte trestia [Sfântul Ioan] cea cu gura de aur, aşa scriind: 
  „Deci că desăvirşit cu neputinţă este fără de rugăciune a trăi cu faptă bună, şi cu aceasta a-şi trece viața, mi se pare că tuturor este arătat. Căci cum s-ar fi nevoit cineva spre fapta bună, neapropiindu-se şi căzînd adeseori la Dătătorul și Dăruitorul acesteia?“.
  Şi în scurt a zice, cîtă nevoie au sadurile de apă ca să aducă roadă, atita nevoie are şi omul de Dumnezeiasca rugăciune, ca să facă vreun rod al bunei credinţe şi al faptei bune, după același sfânt de aur, care zice: 
  "Avem trebuință toți oamenii de rugăciune, nu mai puțin decât pomii de apă. Că nici aceia nu pot a scoate rodurile, nebînd prin rădăcini, nici noi nu vom putea a odrăsli rodurile cele de mult preț ale bunei credințe, de nu ne vom adăpa cu rugăciunile".

A 5-a Rugăciune către Sfînta Treime

A Sfîntului Ioann Gură de Aur.

   SLAVĂ Ție, Doamne Dumnezeul nostru, slavă Ție. Slavă întru cei dintru înălțime şi pe pămînt, Celui Ce ești fără de măsură mai presus de toată ființa şi Dumnezeirea, Unuia singur Dumnezeu. Slavă Tie, Prea-înţeleptului Ziditor şi Stăpînitor a toate, și nouă Făcător de bine și Dătător, pentru toate care sîntem şi care avem. Slavă Ție, Celui Ce ne suferi pe noi, nevrednicii şi păcătoşii a sta înaintea slavei Tale. Slavă Ție, o, Fericită Treime, întru o desăvîrşit şi prea-singuratică unime a firii: Părinte, Fiule, şi Sfinte Duhule. Slavă Ție, Făcătorului a toată firea cea gîndită şi simțită. Slavă Ție, Prea-bunului, şi A-tot-puternicului, şi Mai-presus-de-ființă, şi Milostivului, şi Înduratului Părinte şi Stăpîn. Mă închin şi cu sufletul şi cu trupul, mărimii Tale, eu, zidirea Ta cea prea-netrebnică. Laud înţelepciunea Ta cea necercată, mulțumesc purtării Tale de grijă celei cu totul neînţelese. Prea-binecuvintez îndelungă răbdarea Ta cea prea-neasemănată şi prea-bună.

   DUMNEZEULE, Treimea Cea Prea-sfîntă și Prea-fericită, mîntuieşte-mă. Dumnezeule, lauda mea să nu o taci. Ia aminte spre rugăciunea mea, și să nu mă părăsești. Dumnezeule Prea-sfinte, prin Cuvîntul Tău și prin Duhul Tău sfinţeşte-mă. Cu Cuvântul Tău de iznoavă zideşte-mă, şi cu Duhul Tău povățuiește-mă. Pe mintea mea cea omorîtă Cuvîntul Tău să o însuflețească, și pe voirea mea Duhul Tău cel Prea-sfînt. Mare întru tărie, Puternice Doamne, sădeşte în inima mea dragostea legilor Tale, simțirile mele supune-le cuvîntului, cuvîntul meu întăreşte-l, mintea mea o luminează cu razele adevărului Tău, voința mea către Tine întoarce-o, Cel singur cu adevărat dorit, limba mea deprinde-o să zică totdeauna: Doamne, Iisuse Hristoase, Fiule al lui Dumnezeu, miluieşte-mă. Doamne, prin Fericita Fecioară curățește-mă pe mine, păcătosul, şi mă mîntuieşte. Doamne, prin Crucea Ta păzeşte-mă. Doamne, prin Sfinții Tăi Îngeri îngrădeşte-mă. Doamne, prin Sfinții Mărturisitori ai Adevărului într-armează-mă. Doamne, prin toți Sfinții trimite peste mine mila Ta. Doamne Iisuse, în dar miluieşte-mă pe mine, cel cumpărat prin Sîngele şi numele Tău cel prea-scump. Duhule al lui Dumnezeu cel Prea-sfînt, vino și Te sălăşluieşte întru mine, şterge spurcăciunile cele de mulți ani ale păcatelor mele. Goneşte de la mine duhurile desfrînării şi ale vicleşugului. Străluceşte în inima mea făclia darurilor Tale. Opreşte-mă pe mine şi mă împiedică dinspre împătimirile veacului acestuia. Trage-mă pe mine cu totul către dragostea de-a pururea vecuirii. Prea-sfîntă Treime, prin îndurările Tale miluindu-mă, mîntuieşte-mă.

   ÎNVREDNICEȘTE-MĂ ca având evlavie să-ți înalț acea rugăciune prea-deplin şi de Dumnezeu învățată: “Tatăl nostru Care eşti în Ceruri, sfințească-se numele Tău”... și celelalte. Doamne Dumnezeule, dă-ne nouă, robilor Tăi, rugămu-ne, întru neîncetată mîntuire a sufletului şi a trupului să ne veselim. Şi cu mijlocirea Slăvitei şi Fericitei Pururea-Fecioarei Mariei, învredniceşte-ne pe noi, izbăvindu-ne de scîrba aceasta de acum, să ne îndulcim de veşnica bucurie, prin Domnul nostru Iisus Hristos, cu Care, împreună cu Sfîntul Duh, şi viezi, şi împărăţeşti în vecii vecilor. Amin.

A 6-a Rugăciune către Sfînta Treime

   ÎMPĂRĂȚIA Cea fără de început şi de-a pururea vecuitoare, Lumina Cea în trei Sori, Domnească Începătorie Cea A-toate-țiitoare, o Dumnezeire în trei Ipostasuri, Ceea Ce de nenumăratele Puteri Cele înțelegătoare neîncetat Te slăveşti: Primeşte aceste rugăciuni ale noastre, ale nevrednicilor robilor Tăi, și ne iartă nouă orice de voie sau fără de voie Ți-am greşit Ție, Stăpînului nostru Celui lesne de împăcat.

   Am greşit înaintea Ta: să nu ne dai pe noi vrăjmaşilor noştri spre mîncare, ci fă cu noi după blîndețile Tale. Izbăveşte sufletele noastre de toată năpădirea lor şi ne dă nouă tărie asupra lor, şi ne învață pe noi ca neîncetat să lucrăm voia Ta în toate zilele vieții noastre. Că Ție se cuvin toată slava, cinstea şi închinăciunea: Tatălui, şi Fiului, şi Sfîntului Duh, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

A 7-a Rugăciune către Sfinta Treime

A lui Antióh Pandectul.
 

   DOAMNE, Dumnezeule A-tot-țiitorule, Cel în Sfînta Treime închinat, Cel mare şi minunat, Cela Ce păzeşti aşezămîntul Tău şi mila Ta celor ce Te iubesc pe Tine şi păzesc poruncile Tale, adu-Ți aminte de îndurările Tale și milele Tale, că din veac sînt. Ridică, Stăpîne Bunule, păcatele mele, Cel îndurat și îndelung-răbdător. Că la Tine, Domnul Dumnezeul nostru, este dreptatea, iară la mine ruşinea feței, ca ziua aceasta. Că am greşit înaintea Ta, Doamne, și nu am ascultat glasul Tău, ca să umblu întru poruncile Tale care le-ai dat înaintea feței noastre. Ci m-am lepădat de Tine, Doamne Dumnezeul meu, şi s-au lipit de mine toate relele cele mari. Dar nici aşa nu m-am întors ca să păzesc poruncile Tale, ci ținîndu-mă de obiceiul meu cel rău și viclean, fac cele rele și viclene înaintea ochilor Tăi, Doamne. Cu adevărat drept eşti întru toate care ai făcut nouă. Că știu că păcatele mele îmi stau mie împotrivă, căci multe sînt fărădelegile mele foarte înaintea Ta, Doamne; ci milostivirea Ta, Doamne, să mă întîmpine pe mine. Că Tu întru noi, Doamne, şi numele Tău cel sfînt peste noi s-a chemat.

   ÎNCETEAZĂ urgia mîniei Tale, și să nu mă ruşinezi pe mine pînă în sfîrşit, nici să pomeneşti fărădelegile mele cele de demult, nici cele de curînd, nici nevrednic să mă judeci de îndurările Tale. Am păcătuit, curățește-mă, Doamne; am nelegiuit, iartă-mă, Stăpîne; am greşit, îmblînzeşte-Te, Sfinte; și arată fața Ta, Doamne, peste robul Tău cel dus în robie, şi trimite-mi ajutorul cel de la Tine, Puternice, şi mă scoate din toată ticăloşia şi din toată fărădelegea, şi risipeşte, Stăpîne, toată primejdia, pentru milostivirea Ta, şi să nu mă dai pînă în sfîrşit întru pierzare pentru fărădelegile mele; ci degrab mai-nainte să mă apuce îndurările Tale, Doamne Dumnezeul meu, că milele Tale din veac sînt spre zidirea Ta.

   FII mie, Doamne, zid tare dinspre fața vrăjmaşilor mei, şi să nu lași să piară în mâinile lor sufletul ce se mărturiseşte Ție, ci pleacă, Doamne, urechea Ta, și mă auzi, şi caută din Cerul Cel Sfînt al Tău spre pierderea sufletului meu. Ascultă, Doamne, rugăciunea robului Tău, şi ia aminte spre cererea mea, şi arată peste mine fața Ta şi mă voi mîntui. Că nu întru dreptatea mea bizuindu-mă Îți aduc Ție rugăciunea aceasta (că de-a pururea Te întărît pe Tine), ci spre îndurările Tale cele multe. Ascultă, Doamne, milostiveşte-Te, Stăpîne, ia aminte și mă cruță, Sfinte, că vîrtos la cerbice sînt. De îşi va schimba arapul pielea sa, îmi voi schimba și eu voirea mea cea prea-rea. Toate relele au venit peste mine şi eu nu m-am abătut spre pocăinţă, ci şi am adăugat păcate peste păcatele mele. Tu, Doamne, eşti Părinte al nostru, iară noi sîntem tină, lucruri ale mîinilor Tale. Nu Te mînia spre noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută, Doamne, că norodul Tău sîntem noi toți. Adu-Ți aminte de mine, o, Stăpîne, şi trimite-mi mie îndurările Tale. Că Ție se cuvin toată slava, cinstea şi închinăciunea, Tatălui şi Fiului şi Sfîntului Duh, acum, şi pururea, și în vecii vecilor. Amin.
 

A 5-a Rugăciune către Sfîntul Duh

   STĂPÂNE Doamne necuprinsule, Duhule Cel Întru-tot-sfînt şi A-tot-puternic şi De-viață-făcător, Care din Tatăl Te purcezi, şi întru Fiul Te odihneşti, Lumina cea gîndită și neînserată şi mai presus de înțelegere, Puterea Cea neasemănată şi vie, Cela Ce risipeşti munții, Cela Ce pe cele ce nu sînt le faci, Cela Ce păzeşti zidirea necăzută, Cela Ce ai făcut podoabele cele cerești, Cela Ce le dai lor, după stăpînire, de-a pururea să se îndulcească de suflarea Ta cea sfinţitoare. De la Tine s-a despărţit unirea limbilor, de la Tine toată zidirea se înnoieşte iarăși alergînd la cea dintîi, de la Tine tot sufletul se înviază şi cu curățire se înalță, de la Tine toată vietatea se însufleţeşte. 

   Cela Ce mişti zidirea împreună și o împuterniceşti, Cela Ce toate le cuprinzi, şi tuturor le stai de față, Cela Ce tuturor celor vrednici le dai sfinţenia după măsura faptei bune, Slava Cea prea-minunată, Bucuria Cea negrăită, Veselia Cea mai presus de minte, Vistieria Cea cu totul neînţeleasă a vieții celei veşnice, Adîncul Darului, Cela Ce luminezi cugetele noastre spre înțelegerea minunilor Tale, Cela Ce toate le împlineşti, și nu Te împlineşti, Cela Ce rugăciunile tuturor le primeşti, Cela Ce toate le ții, le înțelepțești, le limpezeşti, le descoperi spre arătare că ești de-o-ființă cu Tatăl și cu Fiul, Cela Ce dai povățuire minţii spre privirea celor nevăzute prin Dumnezeieştile Scripturi, Cela Ce lucrezi toate întru toți spre folos, după măsura fiecăruia, și întru cei lucrători, și întru cei privitori; Înălțimea Cea neajunsă şi Adîncul de Care toate se poartă, Cela Ce duci de mînă la Ceruri, Cela Ce sfințești, Cela Ce de iznoavă zideşti, mîniindu-Te de noi de-a pururea şi întărîtîndu-Te:

   ÎNSUȚI, dar, Mîngîietorule Bune, să nu mă părăsești pe mine, cela ce în fiecare zi Îți greşesc Ție și Te întărît. Să nu Te depărtezi de la mine. Ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mîntuirii mele. Mă rog bunătății Tale, Stăpîne, dă Dar şi pricepere ticăloșiei mele, ca să înțeleg și să lucrez cele bine-plăcute Ţie, și mie de folos. Întăreşte-mă pe mine, spre a nu mă răpi și a mă duce împreună cu cei deşerți. 

   Dăruieşte-mi mie fără de slavă deşartă a mă smeri, a pătimi împreună cu cei ce pătimesc, a suferi ispitele, și fără de fățărnicie și fără prihănire a lucra voile Tale. Așa Stăpîne al tuturor, Prea-bunule, curăţeşte-mă de păcatele mele şi de ispitele ce vin asupra mea. Izbăveşte sufletul meu din mîna celor mîndri, că spre Tine a nădăjduit sufletul meu, şi în umbra aripilor Tale voi nădăjdui. 

   Doamne, înaintea Ta sînt. Fă cu mine mila Ta cea mare și ajută sărăciei mele, pentru mine bătînd război cu vrăjmaşii mei, că nu ştiu răutatea lor cea mult meşteşugăreață asupra mea. Tu, dar, singur cunoşti şi mai-nainte vezi toate. Ție se cade a mă izbăvi pe mine, Doamne. Dă-mi mie în cealaltă rămășiță a vieții mele a săvîrşi viaţă neprihănită şi curată, ca să aflu Har înaintea Ta. Şi mă mîntuieşte întru fericirea Ta cea cerească, pentru singură bunătatea Ta cea covîrşitoare şi milostivirea Ta cea negrăită. Că întru Tine și de la Tine este viața mea, fiinţa, cunoştinţa a toată înțelegerea bună. Și Ție slavă cu buze nevrednice, şi laudă şi mulţumită, încă şi închinăciune îți înalț eu, păcătosul şi nevrednicul robul Tău, împreună şi Celui fără de început Pricinuitor al Tău Părinte, și Celui De-o-ființă și De-o-fire al Lui Fiu, totdeauna, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

A 6-a Rugăciune către Sfîntul Duh

   ÎMPĂRATE Ceresc, Prea-sfinte, Prea-bunule, Duhul adevărului, Care întru o ființă eşti unit cu amîndouă Dumnezeieştile Ipostasuri; Cel Ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul eşti închinat şi slăvit; Care ai grăit prin Proroci; Cela Ce ai umplut pe Sfinții Apostoli de sfințenie şi de Darul Cel de la Tine; Cel Ce împarți tuturor după stăpînire Darurile, şi desparți precum voieşti dăruirile; Cela Ce bine înmiresmezi credincioşilor cunoştinţa; Cela Ce sufli întru mine viață şi îmi dăruieşti înțelegere; Cel Ce dai sufletului bărbăție și răbdare şi desluşire, buna-cuviinţă cea ascunsă şi prea-frumoasă; Cela Ce ești tot întru Sine-ți, și intri prin toate Duhurile Cele cereşti, înțelegătoare, curate, prea-subțiri, îngereşti Puteri; Cela Ce pe cele de sus şi pe cele de jos le împlineşti, şi pe toate împreună le ocîrmuiești; Cela Ce înțelepțești pricinile tuturor; Cela Ce luminezi spre înțelegere pe tot ce se mișcă; Cela Ce faci a vedea pe cele ce vor să fie ca pe cele ce sînt de faţă; Cela Ce dai sufletelor împreună cu trupul a bănui cele din ceruri: de la Tine toate bunătățile ca dintru un izvor se varsă, lucrarea cea bună, înţelepciunea, puterea, mîngîierea, bucuria, bărbăția sufletului.

   MULȚUMESC Ție că m-ai învrednicit pe mine, păcătosul, a trece lungimea zilei, a căreia sfîrşitul îmi este nearătat, şi pînă în ceasul de acum fără de împiedicare a ajunge. Pentru aceea primeşte-mă, Doamne, şi acum, pe mine, nevrednicul robul Tău, cel ce mă apropii către Tine, și mă rog să dobândesc ajutorul cel de la Tine; și curățirea cea prin pocăinţă de spurcăciunile mele cele prea urîte dăruindu-mi, cu chipurile care știi ale înţelepciunii celei necercate iconomiseşte mîntuirea mea, şi lenevirea şi trîndăvia ceea ce este sălăşluită întru mine departe goneşte-o de la mine. Gîndurile cele viclene şi necinstite risipeşte-le și le pierde de la inima mea. Domoleşte pornirile cele fără de socoteală ale trupului meu. Încetează mișcările cele pătimaşe ale sufletului meu. Ridică şi depărtează de la cugetul meu cugetările cele putrede şi grijile cele deşarte, şi îl învață pe el să se îndeletnicească numai întru cele cuviincioase. 

   Înțelepțește-mă să grăiesc cele trebuincioase și să fac cele folositoare. Opreşte robirile minţii mele cele din vremea rugăciunii mele şi toate abaterile ei îngrădeşte-le, şi o povățuiește pe ea în calea Ta, ca să se poarte către Tine nerătăcit și să ia aminte necontenit la privirea slavei Tale. Risipeşte toate socotelile cele cu multe măiestrii asupra vieții mele a toată puterea cea vicleană şi ucigătoare de om. Că înaintea Ta pe sine-mi mă pun, şi pe Tine Te laud şi bine Te cuvintez şi mă închin, împreună şi Celui fără de început Pricinuitor al Tău Părinte, şi Celui De-o-fiinţă şi De-o-fire cu Tine al Lui Fiu, totdeauna, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Neofit, cu mila lui Dumnezeu, Arhiepiscopul Țarigradului, Roma cea nouă, și a toată lumea Patriarh.
Alexandru Șuțu, mare tâlcuitor
Samuil al Efesului.
Ioakim al Kizikului.
Alexandru Panu Hangerli.
Ioann Karagea, marele postelnic 

Tălmăcită în zilele binecredinciosului și de Hristos iubitorului Domnului nostru 

IOANN SANDUL STURZA VOEVOD.
Cu Blagoslovenia Preosfințitului Episcop și Mitropolit al Moldaviei KIRIU KIRIU VENIAMIN.

Prin osârdia Prea Cuviosului Arhimandrit Stareț al Sfintelor Monastiri Neamțului și Secului KIR Dometian s-au tipărit spre asemenea folos al neamului Romînesc. 

În Sfânta Monastire Neamțul. La anul 1827. Luna Iulie. 

De Gherontie Ieromonah Tipograful

***

“Și, florile continuă să crească…”

Spre slava lui Dumnezeu și folos duhovnicesc - cercetăm, traducem și publicăm pagini cu conținut nou. Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe, lucrarea de față a fost pusă la dispoziția cititorilor, în luna iunie 2025.