Proloage – 22 Octombrie – Întru această zi, cuvânt al Sfântului Antioh, despre clevetire

Cumplită este vătămarea clevetitorului şi, asemenea diavolului este, precum s-a zis despre el în Psalm: “Va smeri pe cel clevetitor”. Că vrăjmaşi sunt, clevetitorii, şi de Dumnezeu urâţi şi părtaşi cu cei ce au vândut adevărul şi au răstignit pe Domnul nostru Iisus Hristos, Care zicea: “Eu sunt calea, adevărul şi viaţa”. Porunceşte, încă, şi Legea, zicând: “La toată nedreptatea şi greşeala, să nu fii martor”. Că zice: “Prin gura a două sau a trei mărturii, este vrednic de crezut orice~cuvânt”. Iar Saul, călcând porunca aceasta, a ucis trei sute de preoţi ai Domnului, pe mărturia unui clevetitor, Doic Sirianul.

Iar la Proverbe zice: “Cel ce defaimă pe cel sărac, supără pe Făcătorul lui”. Şi iarăşi: “Slava omului este a se întoarce de la clevetiri, iar cel fără de minte se leagă cu ele”. Iar David se roagă să scape de clevetiri, zicând: “Izbăveşte-mă de clevetirea oamenilor şi mă acoperă de adunarea celor ce viclenesc, care şi-au ascuţit limbile ca o sabie”. Iar altul zice: “Cel ce cleveteşte pe sărac, multe răutăţi adună”. Şi iarăşi: “Omul necurat se laudă defăimând pe altul”. Şi iarăşi:~”Decât leul flămând şi decât lupul însetat, mai amarnic decât amândoi este clevetitorul, că varsă sânge, cu limba”. Şi a mai zis: “Clevetitorul se măreşte, săpând cu limba groapa aproapelui, iar mai pe urmă singur cade într-însa”. Iar Ecleziastul zice: “M-am întors şi am văzut toate clevetirile ce se fac sub soare. Şi, iată, lacrimile celor clevetiţi, şi nu este cine să-i mângâie pe dânşii”. Şi iarăşi: “Clevetirea îl tulbură pe cel înţelept, iar pe cel fără de minte îl pierde”. Iar David zice: “El va mistui pe fiii celor săraci şi va smeri pe cel clevetitor”. Deci, să ne depărtăm pe noi, fraţilor, de la toate clevetirile, temându-ne de pedepsele cele amare ale celor ce~fac unele ca acestea. Şi, împreună cu Pavel, să zicem: “Clevetiţi fiind, binecuvantâm, goniţi, răbdăm, huliţi, mângâiem. Ca nişte gunoi ne-am făcut, tuturor de dispreţuire”.

Să nu fim osândiţi împreună cu vrăjmaşii lui Hristos, care, venind la Pilat, L-au defăimat pe Domnul, zicând: “Pe Acesta L-am aflat răzvrătind neamul nostru şi oprindu-ne a da dajdie Cezarului, zicând că este El Însuşi împărat”. Iar El, ca Un Mieluşel fără de răutate, răbda. Dumnezeului nostru, slavă!