Proloage – 14 Octombrie – Întru această zi, cuvânt al Sfântului Antioh, despre aşteptarea viitoarelor bunătăţi

Aşteptarea bunătăţilor viitoare este în lupta cu bunătăţile cele de acum. Pentru viaţa ce va să fie – toată viaţa aceasta trece ca o umbră şi ca o pânză de păianjen şi – pentru nădejdea şi bucuria cea aşteptată, oamenii se sârguiesc a vieţui acolo unde-şi au nădejdea, căci cei a căror dorire este în ceruri, aceia au trebuinţă de ieşirea lor din trup, înainte de a trece la veşnicile şi viitoarele bunătăţi, pe care mintea omenească nu poate să le ajungă.

Pentru aceea, cu toată paza să ne~păzim inima noastră, aşteptând să ne veselim în casa Stăpânului Hristos, Dumnezeul nostru, Cel Ce a sărăcit pentru noi şi patimi în locul nostru a luat ca să ne facă pe noi părtaşi Împărăţiei Lui şi de slava Lui, cea viitoare, să ne îndestulăm. Pe El iubindu-L, vom intra în locaşul cel gătit drepţilor şi vom vedea lumina cea neînserată şi ne vom bucura cu bucurie negrăită, unde este Tatăl şi Fiul şi Sfântul Duh. Că de aceasta, şi Pavel scriind romanilor zice: “Vă îndemn deci, fraţilor, pentru îndurările lui Dumnezeu, să înfăţişaţi trupurile voastre ca pe o jertfă vie, sfântă, bine placută lui Dumnezeu, ca închinarea voastră cea~duhovnicească. Şi să nu vă potriviţi cu acest veac, ci să vă schimbaţi prin înnoirea minţii, ca să deosebiţi care este voia lui Dumnezeu, ce este bun şi plăcut şi desăvârşit (Romani 12, 1-2). Şi iarăşi a zis: “Nouă ne-a descoperit Dumnezeu prin Duhul Sfânt, că Duhul toate le cearcă şi adâncurile lui Dumnezeu. Că cine din oameni ştie cele ce sunt în om? Aşa şi tainele lui Dumnezeu nimeni nu le cunoaşte, fără numai Duhul lui Dumnezeu”. Şi iarăşi: “Sufletele drepţilor sunt în mâna lui Dumnezeu şi nu se va atinge de ele osânda, că chiar de sunt în lumea aceasta, nădejdea lor este plină de nemurire”. Puţin fiind pedepsiţi aici, mari bunătăţi vor primi acolo.

~Că Dumnezeu i-a încercat pe ei aici, şi i-a aflat vrednici de El. Ca pe nişte jertfe întregi i-a primit pe ei şi în ziua cercetării le va străluci soarele. Că de aceasta a zis David: “Seara se va sălăşlui, lui plângere, iar dimineaţa, bucuria” (Psalmi 29, 5). Iar Apostolul: “Iar dacă aţi înviat cu Hristos, cele de sus căutaţi, unde este Hristos, şezând de-a dreapta Tatălui, cele de sus căutaţi, iar nu cele de pe pământ”. Şi iarăşi: “Izbăviţi fiind de păcat, robi făcându-vă lui Dumnezeu, aveţi rodul vostru spre sfinţenie, iar sfârşitul, viaţa veşnică” (Romami 6, 22). Şi Domnul a zis: “Să fie mijloacele voastre încinse şi făcliile voastre aprinse.

~Şi voi fiţi asemenea oamenilor care aşteaptă pe Stăpânul lor, când se va întoarce de la nuntă, ca, venind şi bătând, îndată să-i deschidă. Fericite sunt slugile acelea pe care, venind stăpânul le va afla veghind. Adevărat zic vouă că se va încinge şi le va pune lor masă, şi, apropiindu-se, le va sluji” (Luca 12, 35).

Dumnezeului nostru, slavă!