Manastirea Sfanta Ecaterina din Sinai: calugarii se chinuie sa-si salveze manuscrisele

Așa dupa cum au făcut timp de 17 de secole, călugării grec-ortodocși din Mănăstirea Sfanta Ecaterina din desertul egiptean Sinai și beduinii locali Jabaliya au lucrat împreună pentru a proteja manastirea, atunci când, revolutia din 2011 a impins Egiptul intr-o perioadă de incertitudine – conform unui articol publicat in aceste zile in Time.

“A fost o perioadă, în primele zile ale primăverii arabe, când n-aveam nicio idee despre ceea ce se va întâmpla”, spune Părintele Iustin, un călugăr care vietuieste in Sf. Ecaterina, din 1996. Temandu-se că ar putea fi atacati de extremiștii islamisti sau de bandiții fara lege din întinderea deșertului, cei 25 de călugări au pus cele mai valoroase manuscrise ale manastirii în camera speciala de pastrare a clădirii. Prietenii lor, beduini care trăiesc langa Sf. Ecaterina, într-un oraș cu același nume, s-au inarmat și au păzit perimetrul.

Temerile comunității, in fata unui atac, i-au facut pe calugari sa ia decizia protejarii pretioasei lor biblioteci, in fata amenințărilor viitoare. Anul trecut, acestia au început un program de copiere digitala a scripturilor biblice, cu ajutorul specialiștilor in imagini multispectrale din întreaga lume, în acelasi timp renovand și modernizand biblioteca în sine. Biblioteca din Sinai gazduieste 1,8 milioane de pagini din scripturi, inclusiv texte esențiale documentare ale Bisericii primare. Prin acest proiect, manastirea va crea o bibliotecă digitală pentru oamenii de știință din întreaga lume. “Tehnologie, conservare – acestea reprezinta protecția noastră. Mulți oameni sunt preocupați de siguranța a ceea ce avem aici, așa că trebuie să-i asigurăm că protejam materialele noastre și ca realizam ce responsabilitate avem”, spune Părintele Iustin, bibliotecarul mănăstirii, pentru Time.

Problemele de securitate sunt din nou în prim-plan, după lovitura militara din 3 iulie la adresa fostului Președinte Mohamed Morsi și dupa violențele care au urmat schimbarii conducerii tarii. La două zile după înlăturarea lui Morsi, armata egipteană a declarat stare de urgență în Sinai, după ce persoane înarmate islamiste au deschis focul asupra aeroportului din regiunea el-Arish și a mai multor puncte de control militare, ucigand mai mulți polițiști și un soldat. Sfanta Ecaterina este vulnerabila din punct de vedere geografic, fiind pozitionata intr-o peninsula afectata de un vid de securitate. Infracțiunile, cum ar fi traficul de ființe umane și răpirile, care au loc de-a lungul frontierei Egipt-Israel, fac din Sinai una dintre cele mai periculoase regiuni ale Egiptului.

Părintele Iustin recunoaște că eforturile de conservare au fost inspirate de insecuritatea zonei.

“Bibliotecile sunt locuri prețioase care reprezinta o memorie a trecutului, și ne intereseaza ce se intampla in prezent in Cairo” – revoltele, jafurile și violența care înconjoara revoluția – “amintindu-ne faptul ca bibliotecile sunt vulnerabile, iar acum ele sunt mai vulnerabile ca oricând”, spune el, stând în biroul sau, în fața unui MacBook Pro. Politicos, intra într-o cameră întunecată, la fiecare câteva minute, pentru a întoarce pagina unui manuscris vechi, astfel încât o echipa de prelucrare a imaginilor, din Grecia, sa poate scana materialul.

Cei doi ani, in plus, de la răsturnarea fostului Președinte Hosni Mubarak, au fost tulburători pentru creștinii din Egipt, dintre care majoritatea fac parte din Biserica Coptă și reprezintă o minoritate semnificativă (până la 10%) din populația țării. Au existat ciocniri violente între creștini și musulmani, cu decese de ambele părți. Sfânta Ecaterina și-a menținut, totuși, recordul său in relațiile de prietenie cu vecinii musulmani. Călugării grec-ortodocși și beduinii tribului Jabaliya, care reprezinta majoritatea rezidentilor din zona, au împărtit pamanturile, mancarea și au fost prietenosi cu mănăstirea de cand ea a fost construita, cu secole în urmă. Jabaliya sunt considerati a fi descendenți ai soldaților bizantini care au construit manastirea in secolul al 6-lea, iar mulți dintre acestia continuă să păzească mănăstirea ca si cand ar fi a lor. “Manastirea este un loc foarte special pentru mine și pentru beduini. Este un loc sfânt pentru toate religiile. Strămoșii noștri au construit Sfanta Ecaterina”, explică Ramadan, in varsta de 26 de ani, care este ghid spre Mănăstire inca de cand avea 15 ani.

Un alt rezident beduin, Faraj, abia iesind de la rugaciunile de vineri dimineață, dintr-o moschee din apropiere, adaugă: “Jabaliya și călugării au fost aici atat de mult timp, încât am crescut împreună. Am trecut prin momente când a trebuit să împartim alimentele și grădinile noastre. Noi impartim totul, mereu facem asta. Există chiar și o moschee la mănăstire. Noi nu o mai folosim, fiindca populația noastră este prea mare acum, dar reprezinta încă un simbol al relației noastre de prietenie”.

Dornici să mențină relații pașnice similare cu toti egiptenii, călugării spera ca proiectul lor în curs de desfășurare sa acționeze ca o comemorare a legăturii istorice a mănăstirii cu Egiptul.

“Trebuie să ne prezentăm într-un mod convingator pentru lumea vorbitoare de limba arabă, fiindca suntem o parte din istoria Egiptului Antic”, spune Părintele Iustin. Pastrand manuscrisele lor, călugării de la Sf. Ecaterina pot fi, de asemenea, păstratori ai modului lor de viață – incheie articolul din Times.