publicat în: Arhivă

Sfântul Efrem al Peşterilor, Episcopul de Pereiaslavl

Sfântul Efrem al Peşterilor, Episcopul de Pereiaslavl, înainte de a fi monah, a fost trezorier şi administrator al treburilor casnice la curtea Marelui Prinţ al Kievului, Iziaslav (Demetrius) Iaroslavici (1054-1068). Împovărat de această viaţă zgomotoasă şi agitată şi dorind să devină călugăr, el a fost acceptat de Sfântul Antonie al Peşterilor din Kiev şi a fost tuns în monahism de către Sfântul Nifon (23 martie).

Prinţul, înfuriat, a cerut ca Sfântul Efrem să se întoarcă, ameninţându-l că îl va băga în închisoare şi va distruge Mănăstirea Peşterilor. Sfântul Antonie şi fraţii au părăsit mănăstirea şi au decis să meargă în alt loc. Cu toate acestea, Iziaslav se temea de mânia lui Dumnezeu. El, la sfatul soţiei sale, şi-a retras forţele din mănăstire, ruşinat.

Sfântul Efrem şi-a dorit să meargă în pelerinaj la locurile sfinte din străinătate. Cu binecuvântarea Sfântului Antonie, a călătorit la Constantinopol şi s-a stabilit acolo, într-una dintre mănăstiri. În timp ce se afla la Constantinopol, Sfântul Efrem a făcut o copie a rânduielii monahale studite şi a dus-o la Kiev, la cererea Sfântului Teodosie. De îndată ce a primit rânduiala, Sfântul Teodosie a pus-o în aplicare în mănăstirea sa.

Din anul 1072, Sfântul Efrem a fost făcut Episcop de Pereiaslavl, cu titlul de Mitropolit. El a împodobit Pereiaslavl-ul cu multe biserici frumoase şi clădiri publice şi a construit ziduri de piatră în jurul oraşului, după tiparul grecesc. A construit aşezăminte gratuite pentru săraci şi călători şi mai multe băi publice.

În anul 1091, Sfântul Efrem a participat la aflarea şi mutarea sfintelor moaşte ale Sfântului Teodosie. O relatare a vieţii Sfântului Efrem a existat în vremurile trecute, dar nu a supravieţuit. Găsim o relatare despre acesta, însă, atât în Viaţa Sfântului Teodosie, cât şi în Cronicile Ruseşti. Sfântului Efrem îi este atribuită o lucrare legată de Sfântul Mare Ierarh Nicolae, Făcătorul de Minuni.

Sfântul Efrem s-a mutat la Domnul în anul 1098. A fost înmormântat în Peşterile Antoniev (îndepărtate) ale Lavrei Peşterilor din Kiev. Amintirea lui este sărbătorită şi pe 28 septembrie şi în a doua duminică a Postului Mare.