Maica Tecla, muza compozitorului Sir John Tavener

    Maica Tecla, decedata in data de 7 august 2011, la vârsta de 93 de ani, a fost ultima călugăriţă vietuitoare a Mânăstirii ortodoxe inchise a Adormirii Maicii Domnului din North Yorkshire, dar a devenit mai cunoscuta restului lumii, ca fiind muza spirituala a compozitorului Sir John Tavener.

O frumoasa rusoaica, absolventa a facultatii din Cambridge, co-fondatoare a mănăstirii aflate in apropierea oraşului Whitby, unde a şi locuit în ultimul timp în izolare, ca stareta, Maica Tecla l-a inspirat pe Tavener in cele mai importante lucrări muzicale religioase ale sale, reprezentand o forţa motrice spirituală aflata in spatele uneia dintre cele mai populare lucrari ale acestuia, Vălul Protector (1987).

În 1993, ea a compus textul pentru "Tevener’s Song for Athene", melodie scrisă iniţial pentru comemorarea actritei Hariades Atena, o tanara grecoaica, decedata într-un accident de bicicleta. Tavener a participat la funeraliile acesteia in Atena, şi a venit de departe cu muzica acesteia complet compusa în minte. "Am sunat-o pe Maica Tecla în aceeaşi zi, i-am povestit şi i-am spus:` Vreau cuvintele`".

Mesajul postal de a doua zi, venit de la Maica Tecla,il cita pe Hamlet al lui Shakespeare: "Fie ca îngerii sa cânte pentru tine, odihnindu-te", împreună cu versete din slujba înmormântarii ortodoxe.

Deşi a fost redenumit, Cantec pentru Atena, el a fost cantat si in momentul in care sicriul Dianei, Prinţesă de Wales, a fost depus in Westminster Abbey, în august 1997.

Maica a mai fost, de asemenea, cea care i-a oferit lui Tavener cuvintele pentru opera Maria Egipteanca (1992) şi pentru lucrari corale, cuprinzand Apocalipsa (1993) şi Cădere şi Înviere (1999), dedicata prietenului său, Prinţul de Wales.

Ea a exercitat o influenţă remarcabilă asupra lui Tavener, un presbiterian care a flirtat cu Biserica romano-catolică înainte de converirea la Biserica Ortodoxa, în 1977.

Tavener a contactat-o pe Sora Tecla, în 1984, după ce a citit o carte religioasă pe care aceasta o scrisese. Ea avea sa devina ulterior ghidul sau principal spiritual: a numit-o maica sa duhovnicească.

Tecla a fost mutata în Anglia şi a lucrat ca actriţă şi învăţătoare înainte de a depune juramantul sau. Relatia ei cu Tavener a fost aproape telepatică: ii transmitea cuvinte intr-un mod ciudat – "răstigneşte" sau "mar", de exemplu – pe care el le intelegea instinctiv şi le interpreta. Tavener a descris-o ca fiind "cea mai remarcabila femeie pe care a întâlnit-o vreodată în viaţa" sa.

Cu toate acestea, în multe directii ei erau complet diferiti. Tecla a insemnat, practic, o inspiratie nelumeasca în dinamica unui parteneriat creativ. Tavener o aprecia ca fiind "un personaj destul de salbatic, formidabil, cu un temperament feroce".

"Este una dintre acele relaţiile foarte speciale din viata, care nu se va mai repeta veodata", a afirmat o data Tavener, public, sugerand tipul de colaborare profesionala, dar Tecla a răspuns: "Da, dragă, dar din culise".

Alaturi de o altă călugăriţă, Maica Maria, Maica Tecla a fondat primul Ordin Ortodox din Anglia, cu intentia de a construi o manastire, fondata in final în anul 1971, într-o fermă dezafectată din Normanby Higher, în afara Whitby.

Maicile se întâlneau doar la prânz, pentru o masă de obicei alcatuita din legumele cultivate de acestea si din orez. La schit, Tecla urma randuiala Sfintei Helda, din sec. VII, trezindu-se la ora 4 dimineaţa, imbracandu-se in vesmintele sale negre in care slujea de obicei, şi rugandu-se la interval de trei ore, de şase ori pe zi.

Chilia ii era simplu mobilata, "o celula" în care călugăriţele dormeau si se rugau, iar un grajd avea sa devina paraclisul lor. Pe langa randuia zilnica si indatoriri, acestea au tradus cantari liturgice religioase, au pictat icoane pentru a-si decora peretii capelei şi au cultivat pământul din jurul fermei.

Turistii nu erau încurajati. Un semn amplasat la intrare ii avertiza: "Incinta Manastirii, nu intrati". Initial au fost cinci calugarite in Normanby High, dar Maicile Maria, Catherine şi altele doua au murit în cele din urmă. Tecla a rămas singura acolo până în 1994, sperând ca, o maica tanara de origine americană, sora-călugăriţă Maica Hilda, sa ii preia indatoririle. În cele din urmă, intentia sa a ramas fara succes. Hilda a preluat mănăstirea, dar a vândut-o, şi a murit în Whitby, în 2010.

Fiica de avocat, Maica Tecla s-a născut cu numele Marina Sharf, in data de 18 iulie 1918, la Kilslovodsk în Caucaz, pe fondul revoluţiei ruse. Ea povestea cum a fost botezata intr-o vaza cu flori, deoarece părinţii ei erau împiedicaţi sa ajunga la biserica, din cauza focurilor. La scurt timp după aceea, s-au mutat în Anglia, şi a crescut la Richmond, Surrey, înainte de a se muta la Chelsea.

Invatand la Scoala de fete din Londra, ea a mers apoi la Girton College, Cambridge, unde a studiat în limba engleză, absolvind-o în 1940. În anul următor, s-a alăturat WAAF şi în timpul războiului a lucrat pentru British Intelligence, o perioada în India.

După război, a lucrat pentru cativa ani ca funcţionar public în Ministerul Educaţiei, iar mai târziu a lucrat ca profesor, devenind şefa a catedrei de limba engleza la Scoala de fete Bedford".

Decizia de a deveni calugarita a fost una bruscă. "M-am dus la schit, am întâlnit-o pe Maica Maria şi asta a fost tot. Am fost chemata la ea. Este ca un fulger. Nu poţi sa te opui atunci când te loveşte. Imi placeau inca lucruri precum vizitarea anticariatelor, dar nu se putea compara viaţa de acum cu cea dinainte".

Viaţa acesteia a devenit una cu totul noua, în contradicţie cu educaţia sa privilegiata. Ca Maica, Thekla cocea paine si primea ouă de la o fermă locală. Deşi mănăstirea era echipata cu un cuptor cu microunde, o maşină de spălat şi un computer, dar ca si aparatura precum televizorul, radioul, telefonul, cat şi ziarele, au devenit interzise.

"Ele creeau monotonia vieţii noastre, si mi-am eliberat spiritul; toate lucrurile iminente trebuiau indeparate", a spus Maica Tecla unui jurnalist care a vizitat-o în 2002. "Este destul de dureros sa te confrunti cu sinele tau real, fără podoabe. Aici ai timp doar sa te rogi pentru lume. Asta e munca noastră: este ceva ce facem si în afara duminicii".

Scurta carte a Maicii Tecla, despre Viaţa Sfintei Maria Egipteanca (1974), avea sa-i atraga atenţia lui John Tavener şi a devenit baza celei de-a doua opere a sa, Maria Egipteanca (1992). În acelasi timp, ea l-a sustinut pe Tavener după moartea mamei acestuia, în 1985, temandu-se că nu va mai scrie muzică din nou.

Descoperindu-si astfel muza, Tavener a fost ajutat de Tecla sa "revina pe piaţă" şi a compus Valul Protector pentru violoncel, care, pentru intregul sau conţinut mistic a devenit un hit cu o imensa popularitate , in mica parte si datorita Classic FM, care l-a promovat în mod repetat. "A devenit ridicol", isi reaminteste Tavener. "Nu mai puteam merge nici la aeroport fără sa fiu acostat de oameni care sa-mi spuna: "Vreau să-ţi spun cat de mult inseamna muzica ta pentru mine", piesa fiind atât de reuşită incat a facut ca Tavener să devină un compozitor auto-suficient.

Când criticile convenţionale au respins lucrarea acestuia, Tecla l-a încurajat cu formula: "Fii mort pentru toti, dragă. Doar fi mort".

Ea a scris texte pentru Tavener, in "Îl vom vedea aşa cum este" (1993), bazându-se pe Epistola Intâi a lui Ioan, precum şi in "Sa o luam de la capat"(1995), care este si mimata si cântata. Pentru Total Eclipse (2000), Tecla a compilat cuvintele din Evanghelii – pentru solişti şi cor – care descriau convertirea Sf. Ap. Pavel pe drumul Damascului.

În 2003, mai multe articole de presa sugerau ca Maica Tecla, la insistentele lui Tavener ar inclina, din ce in ce mai mult, spre religiile orientale. Chiar si Maica Hilda a declarat o data, cand i s-a cerut sa explice ce se întâmpla cu Tecla, "as spune, probabil, şi scuzati franceza mea: "Du-te in Iad". A urmat o redresare a situatiei, bineinteles.

Maica Tecla avea la scurt timp sa il ajute pe John Tavener la Muzica Tacerii: Testamentul unui Compozitor (1999). Nu numai că l-a ajutat spiritual, a declarat Tavener, dar ea a reusit, de asemenea, sa il ajute sa puna "muzica lui si viaţa lui alaturi".

La funerariile Maicii Tecla – care a lasat un prieten supravietutor in urma sa – organizate in Mănăstirea Sf. Hilda, un cor a cântat zilele trecute o piesă nou-scrisa de Tavener: "A dispărut în lumea de Lumina", alaturi de Cantec pentru Atena.

– un articol trad. si redactare: Jurn. Dimitriu-Daniela