Patriarhul Rusiei: forțele acestei lumi se revoltă împotriva Bisericii Sfântului Prinț Vladimir!

Vă prezentăm în rândurile de mai jos traducerea integrală a Epistolei Patriarhului Kirill și a Sfântului Sinod al Rusiei, transmisă cu ocazia aniversării a 1030 de ani de la Botezul Rus.

Acest document a fost adoptat la sesiunea din 14 iulie 2018 a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse.

Binecuvântat fie Domnul Iisus Hristos,

Care a iubit noul său popor, ținutul Rusiei,

și l-a luminat cu Botezul Sfânt.

(Cronică Primară Rusă)

Iubiți arhipăstori slujitori ai Domnului, preoți și diaconi, monahi și monahii iubitori de Dumnezeu, dragi frați și surori!

Toată plinătatea Bisericii noastre îl onorează acum pe Sfântul Întocmai-cu-Apopstolii Mare Prinț Vladimir și rememorează cu recunostință cum, în urmă cu 1.030 de ani, a avut loc un moment de cotitură în istoria popoarelor slave, prin lucrarea acestui om ales de Dumnezeu și spirit puternic. Prin acțiunea binecuvântată a Duhului Sfânt, prințul s-a întors de la amăgirile păgâne și a crezut în Unicul Fiu al lui Dumnezeu, Iisus Hristos, și a primit Botezul Sfânt împreună cu cei dimpreună cu el, aducând Rusiei lumina mântuitoare a Evangheliei.

De ce ne referim la Botezul Rus ca la un punct de cotitură pentru istoria popoarelor noastre? Pentru că a schimbat pentru totdeauna fața întregii civilizații slave și a predeterminat calea ulterioară de dezvoltare a acesteia. A fost cu adevărat o întoarcere decisivă de la întuneric la lumină, de la mersul în întunericul ideilor și concepțiilor false până la dobândirea adevărului și mântuirii revelate de Dumnezeu.

Domnul iubitor de oameni ne-a dăruit o milă incomparabilă și o mare fericire: oportunitatea de a aparține Bisericii Ortodoxe, de a constitui Singurul Trup al lui Hristos și de a profita de sursa inepuizabilă de apă care curge spre viața veșnică (Sfânta Evanghelie după Ioan 4, 14). Astfel, noi nu mai suntem străini sau nou veniți, ci concetățeni cu sfinții și Dumnezeul lor, fiind construiți pe temelia Apostolilor și Profeților și avându-L pe Însuși Iisus Hristos ca piatră de temelie (Epistola către Efeseni a Sfântului Apostol Pavel 2: 19-20).

Știm foarte puțin despre viața Rusiei dinainte de botezul său. Dovezile istorice care au ajuns la noi păstrează imagini contradictorii ale strămoșilor noștri, pe de o parte oameni cruzi și trădători, pe de altă parte viteji și generoși. Urmând legile răzbunării de sânge, slavii au fost, în același timp, remarcabili printr-o ospitalitate deosebită și un suflet larg. Dar, în timpul campaniilor, slavul pașnic s-a transformat într-un războinic formidabil și nemilos: furia lui nu cunoștea limite și ar fi făcut orice de dragul valorilor prețioase.

Lumea slavă părea a se afla la răscrucea dintre bine și rău, manifestând când o calitate nobilă a sufletului, când abisul groaznic al întunericului. A necesitat un pas ferm și decisiv pentru a face în cele din urmă această alegere a credinței, iar Sfântul Întocmai cu Apostolii Prinț Vladimir a făcut această alegere. Credința Ortodoxă, confirmată în viețile strămoșilor noștri prin lucrarea Marelui Prinț, a transformat poporul nostru, cultivând în el spiritul blândeții, al sacrificiului și răbdării.

De-a lungul secolelor care au urmat Botezului în apele binecuvântate ale Niprului, Rusia a încercat să-și construiască existența pe baza unor idealuri creștine înalte și cu credincioșie față de Evanghelie și s-a străduit să își făurească viața, conform filosofului Ivan Ilyin, “sărutând Crucea”, adică în dragoste arzătoare pentru Domnul și închinare înaintea Jertfei Sale mântuitoare. În ciuda complexelor vicisitudini ale istoriei, în ciuda tuturor greșelilor, abaterilor și chiar a căderilor, principalul lucru pentru poporul nostru a rămas întotdeauna slujirea adevărului divin și rămânerea în adevăr.

Culturalizarea prin spiritualitatea ortodoxă a devenit impulsul puternic pentru dezvoltarea unei culturi distinctive răsăritene slave. Alegerea religioasă a Prințului Vladimir a fost, pe lângă o alegere a gândirii, una a unui susținător creștin al vieții publice și stilului cultural. A fost alegerea unei căi a civilizației. Acum nu ne putem imagina literatura noastră, arta vizuală, arhitectura sau muzica fără motive și teme ale Evangheliei. Împărtășind idealuri și valori morale creștine, aceste lucrări ne conduc în bogata lume spirituală a Credinței Ortodoxe și ne cheamă să ne gândim la întrebările veșnice ale existenței și ale semnificației vieții umane.

Dar apartenența la cultura ortodoxă doar prin naștere nu ne face creștini. A fi creștin ortodox nu este un câștig realizat prin “dragostea pentru mormintele părinților noștri” și pentru istoria națională. A fi creștin ortodox este în primul rând o alegere conștientă a căii în viață, o căutare constantă a lui Hristos și a adevărului Său. După cum Întocmai-cu-Apostolii Prințul Vladimir, după ce a lepădat pe omul cel vechi și faptele lui, s-a înnoit (Epistola către Coloseni a Sfântului Apostol Pavel 3: 9-10) și și-a dat inima pentru Domnul Iisus, tot așa și noi, amintindu-ne fiii cărui duh suntem (Sfânta Evanghelie după Luca 9:55), suntem chemați nu să fim doar ascultători, ci împlinitorii cuvântului (Epistola soborniceasca a Sfantului Apostol Iacov 1:22) cu toată conștiința că viața noastră este ascunsă cu Hristos întru Dumnezeu (Epistola către Coloseni a Sfântului Apostol Pavel 3: 3).

Căutarea adevărului lui Hristos și apărarea lui este principala mărturisire a Sfântului Prinț Vladimir către popoarele Sfintei Rusii – moștenitorii cristelniței din Nipru. Întreaga istorie și cultură comună, întreaga tradiție spirituală și ecleziastică a popoarelor noastre, sunt legate de cunoașterea acestui adevăr. Aceasta constituie inima existenței noastre și a conștiinței noastre de sine și ne unește pe toți și ne dă puterea de a merge pe calea dezvoltării istorice, depășind toate adversitățile, dezastrele și vrăjmășia.

Și acum, în Ucraina noastră fraternă, în țara în care se află Sfânta Cristelniță din Nipru a popoarelor ruse, forțele acestei lumi se revoltă împotriva Bisericii Sfântului Prinț Vladimir, încercând să distrugă unitatea acestei Biserici sfinte. Clerul și credincioșii sunt supuși unor acuzații și atacuri nedrepte. Dar noi credem că nicio presiune externă nu va putea distruge legăturile sacre ale dragostei lui Hristos care ne unește în singurul Trup al Bisericii.

Credem că rugăciunea noastră comună va ajuta la depășirea tuturor încercărilor și la păstrarea purității credinței și fidelității ortodoxe față de adevărul canonic. Cu o gură și o inimă, slăvindu-L pe Creator pentru îndurarea Sa inefabilă, să fim vrednici de această dragoste a lui Dumnezeu din belșug și de această mare jertfă spirituală pe care cel Întocmai cu Apostolii Prințul Vladimir a oferit-o poporului nostru. Prin rugăciunile acestui sfânt slăvit al Domnului, Stăpânul Ceresc poate binecuvânta țările Rusiei istorice cu pacea și-i poate întări pe păstorii și credincioșii Ucrainei, păstrând cu curaj și cu credință canonica Biserică, și ne poate oferi ajutor neîncetat pe calea mântuirii, nu conform acestor vremi, ci fiind transformați prin înnoire (Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel 12: 2), și să putem să ne îndeplinim slujirea față de Dumnezeu și om, mărturisind frumusețea și puterea creatoare a credinței în Hristos.

Sanctitatea Sa Patriarhul Kirill