Sfântul Mucenic Anastasie, din Eparhia Strumiței

Sfântul Mucenic Anastasie, din Eparhia Strumiței este cinstit, în mod special, în ziua de 29 august.

Sfântul Nou Mucenic Anastasie, bulgar de neam, s-a născut în anul 1774, în Eparhia Strumița, în satul Radovița (Macedonia de Nord). Părinții lui l-au ajutat să urmeze studiile militare. Când tânărul avea douăzeci de ani, s-a întâmplat să se afle, cu maistrul său, în Tesalonic, în Grecia. Meșterul voia să vândă niște haine turcești, fără să plătească taxa obișnuită. El i-a spus ucenicului să se îmbrace ca un turc și să meargă în oraș.

Colectorii de taxe l-au oprit și au cerut înscrisul din care să rezulte că plătise taxa. Tânărul a răspuns că este turc. Atunci, vameșii i-au cerut să salute cu rugăciunea musulmană. Tânărul a evitat răspunsul, devenind în plus neliniștit. L-au dus la comandant, care, interogându-l pe mucenic, i-a sugerat să devină musulman. Tânărul a refuzat și l-au dus la șeful vămii.

Oficialul a încercat, la început, să îl lingușească, apoi să-l amenințe pe mucenic, care și-a recunoscut vinovăția, refuzând însă să renunțe la credință. Vameșul i-a făcut cunoscut acest lucru muftiului, care la rândul său a spus: "Aveți într-o mână sabia, în cealaltă legea. Folosiți ceea ce vreți”.

Primind un asemenea răspuns, comandantul l-a trimis pe tânăr la mullah-ul local, însoțit de cinci turci, care au fost obligați să depună mărturie cum că creștinul ar fi hulit religia musulmană.

La acuzația de blasfemie împotriva lui Mahomed, venită din partea acestor "martori", tânărul a răspuns sincer că nu făcuse blasfemie, ci că își permisese să nu respecte taxele musulmane.

L-au supus chinurilor și l-au condamnat la spânzurătoare. Pe drum, ei au continuat să-l îndemne pe mucenic să renunțe la credința sa, dar acesta sângerând și fiind epuizat, a căzut pe marginea drumului și și-a dat duhul în mâinile lui Dumnezeu, în ziua de 29 august, în anul 1794.

Despre Strumița știm că, în 1197, vlahul/românul Dobromir Hrisos s-a răsculat cu oamenii lui împotriva împăratului Alexie al III-lea Angelos și a obținut, prin luptă, autonomia locală.

În 1016, comandantul Bizantin David Arianitul capturase orașul, de la bulgari. Până la sfârșitul secolului al XII-lea, puterea centrală bizantină a slăbit și, ca urmare, mulți domni locali s-au desprins și au devenit independenți.

Liderul vlahilor și bulgarilor din Macedonia de Est, Dobromir Hrisos (1185-1202) a deținut regiunea, care a devenit parte a Regatului Bulgar în 1202.

În a doua jumătate a secolului al XIII-lea orașul a fost recuperat de Imperiul Bizantin, până când Regatul Sârb a cucerit regiunea, în secolul al XIV-lea.

Imperiul Otoman cucerea, în cele din urmă, Strumica, în 1383.

Istoricul bizantin Nichita Acominatus relata că Dobromir Hrisos a fost, în ciuda numelui său slav, vlah (român) prin naștere. Potrivit cercetătorului bulgar Dimitrie Becev, el ar fi fost de origine mixtă slavo–vlahă.

Acominatus raportează că Hrisos și cei 500 de oameni ai săi fuseseră inițial de partea împăratului Alexie al III-lea, dar din cauza suspiciunii de a ține cu apropiații săi vlahi și de a dori să domnească independent, a fost întemnițat.

După eliberarea sa în 1196, devenea comandant de Strumița, iar până la sfârșitul anului pornea revolta, atacând ținuturile dintre râurile Strimon și Vardar. Astfel, a devenit conducătorul vlahilor locali și al slavilor bulgari.

Curând, își extindea puterea asupra cetății Prosek, unde a construit o fortificație avansată. Împăratul Alexie al III-lea a lansat o campanie împotriva sa, în primăvara anului 1197, nereușită încât Alexie a cerut pacea și a recunoscut drepturile lui Hrisos asupra ținuturilor dintre Strimon și Vardar, inclusiv Strumița și Prosek.

Era deja căsătorit, dar pentru a consolida o alianță cu el, împăratul i-a oferit o fiică a stăpânului bizantin Manuel Kamița, care a fost forțată să divorțeze de soțul ei și să se căsătorească cu Dobromir în 1198.

Socrul său Kamița a fost capturat de boierul vlah Ivanko, în timpul unei campanii, iar Hrisos a ajuns să plătească răscumpărare pentru eliberarea acestuia.

Spre slava lui Dumnezeu și folos duhovnicesc - cercetăm, traducem și publicăm pagini cu conținut nou în limba română. Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe, lucrarea de față a fost realizată în luna iunie 2024.