Lăcașuri Ortodoxe

Din ce în ce mai aproape de adevăr...

10:32

Întâistătătorul Bisericii Greciei riscă să nu mai fie pomenit la slujbele Bisericii Ortodoxe a Rusiei. Interzicerea pelerinajelor rusești în Mitropoliile grecești care recunosc autocefalia Bisericii din Ucraina

INTEGRAL: Declarația din 17 octombrie 2019 a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, privind relațiile sale cu Biserica Ortodoxă Greacă


Pe 17 octombrie 2019, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a emis o declarație despre situația din Biserica Ortodoxă a Greciei, în urma organizării unei adunări episcopale extraordinare pe 12 octombrie 2019, cu privire la chestiunea autocefaliei Bisericii din Ucraina (Raport nr. 125). Vă oferim, mai jos, traducerea în limba română a acestei declarații:

"Membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse au citit documentele publicate în mass-media în urma adunării extraordinare a ierarhiei Bisericii Ortodoxe din Grecia, din 12 octombrie 2019, inclusiv comunicatul Adunării și Raportul Preafericitului Ieronim, Arhiepiscop al Atenei și al întregii Grecii - „Autocefalia Bisericii Ucrainei” - care propune „recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe a Republicii independente Ucraina".

Întrucât Biserica Ortodoxă Autonomă Ucraineană, condusă de Mitropolitul Onufrie al Kievului și al întregii Ucraine, care numără 95 de ierarhi, peste 12 000 de parohii, mai mult de 250 de mănăstiri și zeci de milioane de credincioși, rămâne în unitate canonică cu Biserica Ortodoxă Rusă și nu a formulat nicio cerere de autocefalie către nimeni, desigur, are loc acum recunoașterea comunităților schismatice din această țară. Patriarhul Bartolomeu a declarat anterior, de mai multe ori, că l-a recunoscut pe Mitropolitul Onufrie al Kievului și al întregii Ucraine drept singurul Primat canonic al Bisericii Ortodoxe din Ucraina (ultima sa declarație în acest sens a fost făcută în ianuarie 2016, și a fost publicată în timpul sinaxei Primaților Bisericilor Ortodoxe locale). Cu toate acestea, la sfârșitul anului 2018, Patriarhul Bartolomeu și-a trădat propriile declarații anterioare și, fără a avea puterile depline canonice necesare, „restabilește" la "demnitatea lor episcopală", fără a necesita penitență sau renunțare la schismă, persoanele readuse la statut secular, anatemizate, sau care chiar niciodată nu au fost hirotonite canonic și neînscriindu-se, chiar și de formă, în succesiunea apostolică. Șeful noii structuri este un individ „hirotonit” de fostul Mitropolit Filaret al Kievului, readus la statut laic și excomunicat. Acesta din urmă a fost, de asemenea, „restabilit” în „demnitatea sa episcopală” de către Patriarhul Constantinopolului, dar a părăsit curând noua „Biserică” și a declarat că reface vechea comunitate schismatică, căreia îi dă numele de „Patriarhia din Kiev”.

Biserica Ortodoxă Rusă a informat de mai multe ori ierarhia Bisericii Ortodoxe Grecești despre poziția dificilă a Bisericii Ortodoxe Ucrainene de după legalizarea anti-canonică a schismei ucrainene de către Constantinopol, violența și persecuțiile împotriva acestor credincioși, orchestrate de autoritățile ucrainene. Pe 9 octombrie 2019, cu câteva zile înainte de menționata Adunare Extraordinară a Ierarhiei Bisericii Grecești, Patriarhul Chiril al Moscovei și al întregii Rusii a trimis un mesaj frățesc către Arhiepiscopul Ieronim al Atenei și al întregii Greciii, invitându-l să se abțină de la acte unilaterale și să nu ia decizii pripite înainte ca Duhul Sfânt să adune Primații tuturor Bisericilor sfinte ale lui Dumnezeu și să le dea înțelepciunea de a găsi, în numele întregii Biserici - "sfântă, sobornicească și apostolească" - o soluție care se va potrivi tuturor și va depăși actuala criză.

Este regretabil că Ahiepiscopul Ieronim justifică necesitatea recunoașterii în grabă și unilateral a unei comunități schismatice non-canonice prin mai multe argumente eronate sau înșelătoare, care au fost adesea respinse, nu numai de ierarhi, specialiști și teologi ai Bisericii Ortodoxe Rusești, ci și de mulți arhierei, păstori și teologi cunoscuți de Biserica Ortodoxă din Grecia.

Afirmația Arhiepiscopului Ieronim conform căreia „Biserica Ortodoxă Ucraineană a rămas întotdeauna sub jurisdicția Bisericii Mamă, Patriarhia Ecumenică”, nu este în concordanță cu realitatea. În 1686, Mitropolia Kievului a fost transferată jurisdicției Patriîn țările din jurisdicția teritorială a Bisericii noastrearhiei Moscovei, prin mai multe carte ale Patriarhului Denis al Constantinopolului și Sfântului Sinod al Bisericii Contantinopolitane. De mai bine de 300 de ani, întreaga lume ortodoxă a recunoscut jurisdicția canonică a Patriarhiei Moscovei asupra Mitropoliei din Kiev, inclusiv Biserica Ortodoxă din Grecia. Mai mult, potrivit sfintelor canoane ale Bisericii, dezbaterile privind jurisdicția canonică au o perioadă de limitare de până la treizeci de ani (Al VI-lea Sinod Ecumenic, 25).

Toate aceste fapte au fost ignorate de cele două comisii ale Bisericii Ortodoxe din Grecia, însărcinate cu studierea chestiunii ucrainene. Aceste comisii, urmând Mitropolitului Serafim de Kythera, „neglijează” în concluziile lor „o tradiție vie de peste trei sute de ani de dependență a Mitropoliei Kievului și a întregii Ucraine față de Patriarhia Moscovei, despre care mărturisesc toate calendarele Bisericii din Grecia, inclusiv din anul curent. Poate că au pierdut din vedere și faptul că actualul Patriarh Ecumenic Bartolomeu a recunoscut jurisdicția canonică a Patriarhiei Moscovei asupra Mitropoliei din Kiev prin scrisorile sale patriarhale din 1992 și 1997, respectând sancțiunile canonice impuse clericilor schismatici readuși la starea seculară, acum curățați și restaurați".

Afirmația Arhiepiscopului Ieronim, conform căreia „din cauza absenței Patriarhiei Moscovei” la Sinodul din Creta din 2016 "nu a fost posibilă discutarea acordării autocefaliei", nu este conformă realității. De fapt, tema autocefaliei a fost exclusă de pe ordinea de zi a Sinodului, cu mult timp înainte, la îndemnul Patriarhului Bartolomeu. Motivul este acum evident. În cadrul ședințelor Comisiei Pregătitoare Inter-Ortodoxe, în 1993 și 2009, reprezentanții tuturor Bisericilor Ortodoxe locale au convenit asupra modului de acordare a autocefaliei, ceea ce presupune:
a) acordul Sinodului local al Bisericii-Mamă chiriarhale, în obținerea autocefaliei uneia dintre părțile ei;
b) identificarea de către Patriarhul Ecumenic a consensului tuturor Bisericilor Ortodoxe locale, exprimat în unanimitate de Sinoadele lor; c) proclamarea oficială a autocefaliei, pe baza acordului Bisericii Mamă și a consensului pan-ortodox, prin publicarea unui Tomos care „este semnat de Patriarhul Ecumenic și contrasemnat de Primații Sfintelor Biserici autocefale invitate în acest scop de către Patriarhul Ecumenic".

În ceea ce privește acest ultim punct, procedura de semnare a Tomosului nu a fost stabilită, însă această circumstanță nu anulează acordurile încheiate cu privire la celelalte puncte. La Sinaxele Primaților, din 2014 și 2016, delegația Patriarhiei Moscovei, împreună cu reprezentanții altor Biserici surori, au insistat să se introducă problema autocefaliei în agenda Sinodului. Biserica Rusă a aprobat definitiv retragerea acestei teme de pe ordinea de zi abia după ce Patriarhul Bartolomeu, în ianuarie 2016, în prezența altor Primați, a asigurat că Sfânta Biserică din Constantinopol nu are intenția de a lua vreo măsură legată de funcționarea Bisericii din Ucraina, nici în timpul Sfântului și Marelui Sinod, nici după Sinod.

Argumentele enumerate de Arhiepiscopul Ieronim și refuzate deja de multe ori, urmează exact poziția Patriarhiei Constantinopolului. Cu toate acestea, este îndoielnic că întreaga Biserică Ortodoxă Greacă o împărtășește. Mitropolitul Serafim de Kythera mărturisește lipsa de unanimitate între ierarhii Bisericii Greciei cu privire la această chestiune. Potrivit acestuia, vocile celor care dezaprobă recunoașterea schismei ucrainene au fost ignorate: „La început au vorbit Mitropolitul Serafim de Karystia și Gherman de Elida, foarte venerabili, care, cu multă înțelepciune și rațiune au vorbit despre această problemă urgentă a actualității. Ei au recunoscut că, de fapt, Patriarhul Ecumenic avea dreptul canonic de a acorda autocefalia în anumite condiții, dar că situația actuală era deosebit de critică și, prin urmare, necesită o precauție extraordinară și un studiu amănunțit al acestei probleme complexe, fără precipitare. Comunicările Mitropoliților Daniel de Kessariani, Nicolae de Mesogea, Serafim de Pireu și a meu au mers pe aceeași linie. Mitropoliții Andrei de Dryinoupolis și Cosma de Etolia nu au vorbit, ci s-au alăturat ierarhilor menționați mai sus. Mitropoliții Simeon de Noua Smirnă și Nectarie de Corfu, deși absenți, și-au exprimat părerea în scris, cu aceeași sensibilitate și din același punct de vedere asupra acestei chestiuni ucrainene deosebit de grave".

În scrisoarea sa către Adunarea ierarhiei și președintelui său, Mitropolitul Simeon de Nea Smyrni constată că acordarea autocefaliei Ucrainei în condițiile în care a fost proclamată „nu are nimic de-a face cu autocefaliile acordate anterior de Patriarhia Constantinopolului". El subliniază că „recunoașterea grăbită a schismaticilor și a celor care se numesc „autohirotoniți”, fără a se ține cont de Biserica locală canonică, sau chiar de Patriarhia Moscovei, care îi condamnau pe schismatici și Acordarea autocefaliei unei noi structuri ecleziale, a ridicat întrebări și a trezit rezistențe. El a mai afirmat că coexistența a „două Biserici paralele locale în Ucraina” este inacceptabilă, canonic vorbind, după cum se vede în noua schismă care a avut loc deja în cadrul „noii structuri ecleziale care a primit autocefalia”. El a menționat clar interesul puterilor geopolitice în acordarea rapidă a „autocefaliei” schismaticilor. Comparând situația actuală a Ortodoxiei cu evenimentele Marii Schisme din 1054, el cere ierarhiei „să nu se grăbească să ia poziție”. „Forțând și precipitând soluționarea chestiunii”, a spus Mitropolitul Simeon, „se poate ajunge ca poziția Bisericii noastre să fie vulnerabilă și să pusă în pericol. Ar fi o greșeală să crezi că o astfel de abordare ar fi un sprijin pentru Patriarhia Ecumenică".

Mitropolitul Nectarie de Corfu, împiedicat să fie prezent la Adunarea extraordinară a ierarhiei Bisericii sale, a trimis Adunării o scrisoare, prin care o invită să „amâne decizia”. El precizează că „nu este momentul luării unei decizii corecte cu privire la această problemă arzătoare, mai ales că condițiile geopolitice, într-un spațiu foarte larg, sunt ieșite din comun și, în final, orice decizie va fi luată va provoca dificultăți patriei noastre”. De asemenea, el solicită Bisericii elene „să-și asume rolul de mediator” pentru a începe un dialog între Patriarhia de Constantinopol și Moscova.

Mitropolitul Serafim de Pireu, un recunoscut expert în drept canonic, nu numai că a prezentat Adunării un studiu dezvoltat în care respinge argumentația expusă în raportul Primatului Bisericii Ortodoxe Grecești, dar a și criticat oral cu fermitate pretenția „consiliului de reunificare” a schismaticilor. El a subliniat că „acest așa-numit„ consiliu de reunificare” a fost lipsit de valoare, deoarece era compus din laici. Acordarea statutului autocefaliei acestei structuri "ecleziale" inexistente este, de asemenea, nevalidă. El a menționat, totodată, că toate încercările de a justifica „această nelegiuire canonică”, printr-o anomalie canonică, „fac referire la perioada jugului otoman asupra Bisericii” și la o perioadă dificilă, când multe Biserici locale depindeau direct de Patriarhia Constantinopolului", omițând procedura canonică a Bisericii a Sfintelor Sinoade Ecumenice.

„Am solicitat Sfântului Sinod al Bisericii Greciei”, a spus Mitropolitul Serafim, „convocarea unui Sinod Pan-Ortodox, pentru a rezolva această problemă extrem de complexă, care din păcate este strâns legată de geopolitică și chiar de geostrategie, influențându-i pe toți Primații Bisericilor Ortodoxe Autocefale. În același timp, am acuzat Comisia Sinodală pentru Relații Inter-Ortodoxe și Inter-Creștine că nu a prezentat Sfântului Sinod Permanent și ierarhiei Bisericii Grecești niciun raport privind opiniile altor Biserici Autocefale Ortodoxe, nici vreo evaluare a consecințelor posibile asupra unității Bisericii, în cazul ruperii comuniunii cu Biserica Rusă și recunoașterii de către vechii calendariști din Grecia. În același timp, i-am răspuns președintelui Comisiei Canonice că Mitropolitul Onufrie nu putea participa la așa-numitul „Consiliu de reunificare”, așa după cum Arhiepiscopul Atenei nu ar fi putut participa la un consiliu cu autoproclamatul „Arhiepiscop al Atenei” Partenie Vezireas, diacon al Bisericii Grecești readus la statutul de laic".

Comunicatul Adunării Extraordinare a ierarhiei a informat despre decizia luată după discuție, care a urmat acestui raport. Dar nu este clar cine a luat această decizie sau cum a fost luată. Câțiva ierarhi autoritari au atras atenția Consiliului asupra poziției critice a Ortodoxiei în ansamblul său, a nevoii de prudență extremă și a studierii aprofundate a problemei, fără precipitări sau presiuni externe. Mai mulți Mitropoliți, inclusiv Mitropoliții absenți la Consiliu, au solicitat amânarea luării deciziilor.

În Biserica Greacă, deciziile Adunării ierarhiei sunt supuse votului tuturor participanților. Cu toate acestea, nu a existat niciun vot al Episcopatului, nici asupra problemei recunoașterii comunităților non-canonice ucrainene, nici asupra problemei confirmării deciziilor Sfântului Sinod Permanent al Bisericii Ortodoxe din Grecia asupra Ucrainei. Acest lucru a fost afirmat, printre altele, de Mitropolitul Serafim de Kythera: „După cum știm, în Biserica noastră, deciziile sunt supuse votului: fie prin ridicarea mâinilor, prin vot public, fie prin vot secret, sau prin intervievarea tuturor participanților la adunare. Poate că ar fi fost suficiente voci pentru autocefalie, dar erau destui dintre cei care susțineau un punct de vedere contrar sau dintre cei care s-ar fi alăturat ultimilor prin tăcerea lor".

Nu a fost publicat niciun document oficial semnat de arhipăstorii greci, care să poată fi considerat drept o dovadă a deciziei sinodale a Bisericii locale. Mai mult, știrea recunoașterii autocefaliei ucrainene de către Biserica Ortodoxă din Grecia s-a răspândit foarte rapid, chiar dacă nu corespunde textului comunicatului sau poziției multor participanți la Adunare. Există motive puternice de a crede că modul sinodal de luare a deciziilor, consacrat de aceste cuvinte ale Sfinților Apostoli „părutu-s-a Duhului Sfânt şi nouă” (Faptele Sfinţilor Apostoli: 15,28) și prin istoria milenară a Sfintei Biserici, Sobornicească și Apostolească, nu s-a observat în cazul de față.

Dacă schisma ucraineană este recunoscută de fapt de către Biserica Ortodoxă Greacă sau de Primatul ei - prin concelebrare, comemorarea liturgică a conducătorilor schismei sau trimiterea de carte oficiale - aceasta va fi o mărturie a agravării diviziunii în familia Bisericilor Ortodoxe locale. În primul rând Patriarhul Bartolomeu din Constantinopol și forțele politice externe, pentru al căror beneficiu a fost „legalizată” schisma ucraineană, vor purta responsabilitatea. În loc să recunoască greșeala făcută și să încerce să o remedieze printr-o consultație pan-ortodoxă, Patriarhul Bartolomeu a blocat toate inițiativele de negociere și, timp de un an, conform numeroaselor mărturii, a exercitat o presiune fără precedent asupra ierarhilor Bisericii grecești, cerând ca aceștia să-i recunoască pe schismatici. El a afirmat adesea că recunoașterea pseudo-ierarhilor non-canonici din Ucraina de către Biserica Ortodoxă a Greciei a fost decisă, ca și cum nu ar fi o decizie independentă care trebuie luată de o Biserică Ortodoxă autocefală. Poziția Bisericii Grecești, limitată considerabil în organizarea ei autocefală, este complicată de apartenența juridică dublă a unei mari părți a episcopatului ei, care depinde canonic de Constantinopol: acești ierarhi au primit, de exemplu, circulare de la Patriarhia din Constantinopol, cerând să recunoască imediat noua structură pseudo-eclesială. Cei care au avut curajul să denunțe public erorile Patriarhului din Constantinopol și să discute despre deciziile sale au fost amenințați și au fost solicitate măsuri disciplinare la adresa lor; au fost acuzați de trădare și lipsă de patriotism.

Este trist că meritele istorice ale poporului grec în extinderea Ortodoxiei sunt astfel oferite degeaba în schimbul avantajelor politice imediate și al sprijinului pentru interesele geopolitice fără legătură cu Biserica. Dar aceste speculații asupra sentimentelor naționale nu vor avea niciun efect. Nu poate fi subminată unitatea credinței noastre, plătită cu drag de sângele noilor martiri și mărturisitori ai Bisericilor noastre. Ei nu vor întrerupe unitatea tradiției noastre ascetice, bazată pe priceperea atâtor călugări și pustnici. Ei nu vor distruge prietenia seculară dintre popoarele grec și slave, al căror preț a fost sângele soldaților ruși, îmbibat în lupta pentru libertatea fraților noștri greci.

Noi prețuim comuniunea în rugăciune cu confrații noștri din Biserica Ortodoxă din Grecia și vom păstra cu ea legătura vie, canonică, în rugăciune și Euharistie, pentru toți arhipăstorii și păstorii care deja s-au pronunțat sau, se vor pronunța în viitor, împotriva recunoașterii schismei ucrainene, care nu s-au întinat prin concelebrare cu pseudo-ierarhii schismatici, ci au arătat un exemplu de curaj creștin și de poziție fermă față de adevărul lui Hristos. Domnul să-i întărească în împlinirea lor religioasă, prin rugăciunile sfinților ierarhi Marcu din Efes și Grigorie Palama, ale Sfântului Maxim Mărturisitorul și ale tuturor sfinților greci care au fost venerați și sunt venerati în Sfânta Rusie.

În același timp, reamintim că sfintele canoane ale Bisericii îi condamnă pe cei care intră în comuniune de rugăciune și concelebrează cu cei depuși și cu cei excomunicați (Canoanele Apostolice 10, 11, 12, Canonul I al Sinodului 5 Ecumenic, 2 din Antiohia și altele). Din acest motiv, încetăm comuniunea în rugăciune și euharistie cu acei ierarhi ai Bisericii Greciei care au intrat sau vor intra într-o asemenea comuniune cu reprezentanții grupărilor schismatice non-canonice ucrainene. Nici nu acordăm binecuvântarea noastră realizării de pelerinaje în eparhiile conduse de ierarhii amintiți. Informațiile corespunzătoare vor fi distribuite pe larg în rândul companiilor care organizează pelerinaje sau circuite turistice în țări, care răspund teritorial canonic de Biserica noastră. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse acordă deplină putere Patriarhului Moscovei și întregii Rusii pentru a înceta pomenirea în diptice a Arhiepiscopului Atenei și al întregii Grecii, dacă acesta va începe să-l comemoreze în timpul slujbelor pe șeful uneia dintre grupurile schismatice sau să întreprindă alte acțiuni care atestă recunoașterea de către el a schismei ucrainene".
19 October 2019

vezi știrile de azi