Lăcașuri Ortodoxe

Din ce în ce mai aproape de adevăr...

15:01

Comunicat lămuritor privind atașarea Arhiepiscopiei Bisericii Ortodoxe de Tradiție Rusească din Europa Occidentală la Patriarhia Moscovei




"Având în vedere intervențiile care au luat naștere în urma publicării documentelor prezentate de Arhiepiscopul nostru, în vederea adunării generale extraordinare din 7 septembrie, pare a fi utilă, având în vedere anumite analize sau declarații eronate sau nefondate, clarificarea direcțiilor principale ale 'proiectului de atașare' a Arhiepiscopiei la Patriarhia Moscovei, așa cum sunt ele în realitate.

1 - Textul propus nu apartine unui nou statut, ci cel al unei carte (gramate, echivalentul tomosului) care are ca scop asigurarea unei existențe canonice a Arhiepiscopiei, în vederea păstrării totale a identității sale (Consiliul Moscovei), a integrității (teritoriale) și a modului de funcționare (autonomie administrativă și financiară), așa cum este stabilit în statutul actual (suprimat de Patriarhia de Constantinopol).

Statutul canonic propus va fi cel al unei Arhiepiscopii autonome cu drepturi depline (și nu a unui „exarhat patriarhal”, cum ar fi fost o arhiepiscopia sau chiar eparhia în organizarea Patriarhiei de Constantinopol). Aceasta va reprezenta, în cadrul Patriarhiei Moscovei, un nou tip de entitate eclesială (structură) care va fi adăugată la statutul Patriarhiei Moscovei în același mod ca și alte entități, cum ar fi EORHF, și distinctă de exarhatul Patriarhiei Moscovei pentru Europa de Vest (creat recent), precum și de Eparhia de Cherson a Patriarhiei Moscovei.

O astfel de integrare în statutul Patriarhiei Moscovei este în măsură să protejeze Arhiepiscopia împotriva unei acțiuni de suprimare neașteptată și arbitrară (precum cea suferită la 27 noiembrie 2018 din partea Patriarhiei Constantinopolului, confirmată la 3 septembrie 2019, precum și cea, dureroasă. a Eparhiei de Suroj, din partea Patriarhiei Moscovei, a cărei specificitate similară cu cea a Arhiepiscopiei nu a fost recunoscută la acea vreme de Patriarhia Moscovei, delegația Arhiepiscopiei noastre care a condus negocierile având în mod evident aceste elemente în vedere.

2) În același timp, Arhiepiscopia își păstrează existența legală în temeiul dreptului francez, care îi asigură ca și astăzi, permanent, autonomia sa:

   - Suveranitatea Adunării Generale (ordinară și extraordinară) autorizată în special, să se opună, ca în prezent, unei suprimări sau dizolvări;

   - Autonomia totală a gestiunii administrative, financiare și imobiliare;

   - Autonomia administrativă și financiară a parohiilor care își păstrează statutul de asociație religioasă în Franța (sau echivalent în alte țări);

   - Arhiepiscopul (conducătorul ierarhic) exercită deplinătatea drepturilor oferite de canoane, inclusiv dreptul exclusiv de a hirotoni și de a atribui preoți în parohii, de a hotărâ sărbătoriri canonice, de a crea noi parohii sau noi mănăstiri.

3) Alegerea episcopilor: acest punct sensibil pare să dea naștere în special analizelor incorecte ale proiectului. Prin urmare, dispozițiile prevăzute trebuie să fie evaluate în funcție de dispozițiile care au fost până în acest moment ale Arhiepiscopiei, așa cum au fost stabilite de la acordarea Tomosului din 1999 de către Patriarhia de Constantinopol.

În această chestiune, este prevăzută o revizuire în sensul clarificării și consolidării statutului specific al Arhiepiscopiei, recunoscut de Patriarhia Moscovei ținând cont de istoricul său:

Astfel:

   (i) Inițiativa de nominalizare este asemenea celei existente în prezent (contrar anumitor afirmații):
   - pentru Arhiepiscop, ea revine parohiilor, la invitația Consiliului Arhiepiscopiei;
   - pentru vicarii episcopilor (sau auxiliari), revine Arhiepiscopului după consultarea Comitetului Episcopal (inexistent pentru moment) și a Consiliului Arhiepiscopiei.

NB: (a) Nimic nu-l împiedică pe Arhiepiscop să consulte în prealabil parohiile;
    b) Reamintind, până în 1999, inițiativa pentru vicari a revenit Arhiepiscopului, care transmitea direct Patriarhiei alegerea canonică de către Sfântul Sinod. Astfel a fost Episcopul Paul de Tracheia (Peter Alderson) ales direct de Sfântul Sinod al Constantinopolului.

   (ii) Lista candidaților este decisă de Consiliul Arhiepiscopal (pentru Arhiepiscop) sau de Arhiepiscop pentru auxiliari; apoi este transmisă Patriarhului (Patriarhia Moscovei) „care are dreptul să facă schimbări”.

Până acum, era transmisă, în mod identic, Patriarhiei (Patriarhia Constantinopolului) pentru „aprobare”.

NB: Experiența practică a arătat în 2013 că noțiunea de „aprobare” a fost interpretată de Patriarhia de Constantinopol exact ca un „drept de a face modificări” în lista prezentată: doi candidați au fost eliminați, înlocuiți de alți doi - necunoscuți pentru membrii Adunării și despre care a fost informată Adunarea după două ore de așteptare...)

Pe de altă parte, în proiect, o dispoziție complementară prevede posibilitatea Consiliului Arhiepiscopiei, după ce a primit lista reținută de Patriarhul (Patriarhia Moscovei) de a face o nouă propunere de candidați. Această dispoziție, departe de a constitui un „blocaj”, deschide în schimb posibilitatea unei negocieri preliminare pentru stabilirea listei definitive, aceasta înainte de ședința Adunării Generale extraordinare.

(iii) Alegerea: În situația actuală, de la Tomosul din 1999, alegerea Arhiepiscopului și a Episcopilor Auxiliari este considerată de Patriarhia Constantinopolului drept o pre-alegere, adică o „desemnare”. Alegerea propriu-zisă, canonică, este realizată de Sfântul Sinod.

În „proiectul de atașare”, Arhiepiscopul și episcopii auxiliari sunt aleși de Adunarea Generală (Ordinară sau Extraordinară).

Sfântul Sinod al Patriarhiei Moscovei continuă cu confirmarea canonică (= validare).

Această prevedere consolidează recunoașterea specificului Statutului de autonomie al Arhiepiscopiei, care confirmă pe cel al Arhiepiscopului, membru cu drepturi depline al episcopatului Patriarhiei Moscovei drept „conducătorul ierarhic al Arhiepiscopiei” (și nu exarhul Patriarhal-Arhiepiscop „honoris causa” așa cum se întâmpla până acum).

(iv) Ultima dispoziție (IX) „Îmbunătățirea canonică a prezenței în Europa de Vest a Patriarhiei Moscovei, reprezentată astăzi de mai multe structuri ecleziastice, necesită o discuție completă cu participarea tuturor părților interesate” lasă o posibilitate reală de reflecție asupra viitorului Ortodoxiei locale occidentale în spiritul a ceea ce unii evocă în prezent (și nu automat un proces de diluare a Arhiepiscopiei). În mod similar, dispoziția III-12 „deciziile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse se aplică în cadrul Arhiepiscopiei, ținând cont de specificul funcționării sale și în acord cu Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii" presupune o negociere cu privire la modalitățile de aplicare a deciziilor.

În rezumat, proiectul consolidează și stabilizează statutul Arhiepiscopiei în integritatea și autonomia sa. Nicio dispoziție a Gramotei nu pare a fi mai restrictivă în ceea ce privește statutul nostru sub Tomos și a cărui precaritate o putem măsura astăzi. Păstrarea identității Arhiepiscopiei va depinde numai de determinarea tuturor membrilor săi, a clerului și a laicilor.

Posibilitatea procedării la alegerea noilor episcopi auxiliari după acceptarea „proiectului de atașare” este prevăzută pentru a permite Arhiepiscopului să iasă din impas și să constituie imediat un Comitet Episcopal.

Protopopii Jean Gueit și Théodore van der Voort
5 septembrie 2019
10 September 2019

vezi știrile de azi