Răspunsul Arhiepiscopului Iov (Getcha) de Telmesos la acuzele de 'internaționalism ortodox'

06 aprilie 2019
06:06

"În urma unui interviu recent acorat site-ului web al COE care se referă la noul meu rol de rector al Institutului de Studii Avansate în Teologie Ortodoxă din Chambésy, în contextul provocărilor Genevei internaționale și Bisericilor pentru justiție și pace, unde am declarat că, "înainte de orice particularitate religioasă sau etnică suntem, într-un fel, cetățeni ai lumii, avem o responsabilitate importantă în lume", sunt criticat într-un ziar grecesc, de G. Papathanasopoulos, ca fiind "arhiepiscop internaționalist ortodox".

 

Această critică, ce poate părea ciudată în contextul Genevei internaționale, este, de fapt, simptomatică pentru o anumită Grecie naționalistă îngustă. De fapt, aceasta arată încă o dată că cea mai mare boală a Ortodoxiei contemporane din secolul al XIX-lea este naționalismul sau ceea ce noi numim etno-fitletismul. Condamnată ca erezie ecleziologică de către Consiliul Pan-ortodox de la Constantinopol din 1872, care a subliniat că „Biserica nu ar trebui să fie confundată cu destinul unei singure națiuni sau rase“, etno-filetismul a fost din nou respinsă de Sfântul și Marele Sinod Ortodox reunit în Creta, în 2016. Sfântul și Marele Sinod încearcă să găsească un echilibru corect între local și universal, evitând două extreme - naționalismul și globalizarea - așa cum am citit în enciclica sa: „Confruntându-ne cu procesul de reducere și omogenizare impersonală promovat de globalizare, confruntându-se, de asemenea, cu aberațiile etno-filetismului, Biserica Ortodoxă își propune să protejeze identitatea oamenilor și să consolideze caracterul local. Ca model alternativ pentru unitatea omenirii, ea expune organizarea sa structurată, bazată pe valoarea egală a Bisericilor locale" (Enciclica 15).

 

În interviul meu, nu am spus niciodată că identitatea etnică ar trebui să fie ștearsă în favoarea unei identități globale, internaționiste, dar am spus: "Înainte de toate particularitățile noastre religioase sau etnice, suntem în primul rând cetățeni ai lumii". O astfel de viziune se bazează pe universalitatea Creștinismului. Creștinismul și, prin urmare, Biserica lui Hristos, nu au fost niciodată identificate cu o singură națiune. Așa cum a spus Apostolul Pavel în Epistola sa către Galateni: "Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte bărbătească şi parte femeiască, pentru că voi toţi una sunteţi în Hristos Iisus" (Galateni 3:28). Scopul întrupării Fiului lui Dumnezeu nu a fost acela de a șterge diversitatea etnică, ci de a aduce întreaga lume la mântuire. Dumnezeu "Care voieşte ca toţi oamenii să se mântuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină" (1 Timotei 2: 4), după cum spune Sfântul Pavel în Epistola sa către Timotei. Universalitatea mântuirii se bazează pe faptul că întreaga lume este creația lui Dumnezeu și este chemată să-L cunoască și să intre în părtășie mai profundă cu el.

 

Afirmarea teologică de o asemenea profunzime, cu dimensiuni cosmologice și soteriologice, are multe implicații asupra problemelor contemporane. În primul rând, în ceea ce privește problemele de mediu, recunoaștem că planeta noastră este "lăcasul nostru comun", care este creația lui Dumnezeu. În ceea ce privește coexistența pașnică a religiilor și popoarelor, mărturisim că fiecare ființă umană a fost creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu (Facere 1:26) și, prin urmare, nimeni nu trebuie considerat mai puțin important dintre frații noștri (Matei 25:40). După cum a afirmat Sfântul și Marele Sinod: "Biserica Ortodoxă consideră că este de datoria ei să încurajeze tot ceea ce servește cu adevărat cauzei păcii (Rom. 14:19) și deschide calea spre dreptate, fraternitate, libertate adevărată și iubire reciprocă între toți fiii Singurului Tată Ceresc, precum și între popoarele care formează singura familie umană"(Misiune, C5). Și, din nou: "Biserica Ortodoxă mărturisește că fiecare ființă umană, indiferent de culoarea pielii, religie, rasă, sex, etnie și limbă, este creată dupa chipul și asemănarea lui Dumnezeu, și se bucură de drepturi egale în societate. Conform acestei convingeri, Biserica Ortodoxă respinge discriminarea pentru oricare dintre motivele de mai sus, deoarece presupune o diferențiere de demnitate între persoane" (Misiune, E2). Din aceste motive, Biserica Ortodoxă condamnă fundamentalismul și violența în numele lui Dumnezeu și promovează respectul, pacea și reconcilierea popoarelor și a religiilor prin dialog.

 

Începând cu secolul al VI-lea, Patriarhia Ecumenică din Constantinopol a avut calificativul "Ecumenică". Acest termen arată ecumenicitatea Tronului din Constantinopol, care nu are limită sau identificare după nicio graniță etnică sau națională. Desigur, tradiția teologică a Tronului din Constantinopol se bazează pe elenism, astfel încât Creștinismul însuși s-a dezvoltat pe bazele elenismului, după cum a subliniat teologul ortodox George Florovsky, dar nu pe o cultură etnică și pe un folclor îngust, ci pe o civilizație de geniu care a servit ca pod între diferite națiuni și popoare care viețuiau împreună, la începutul primului mileniu, într-un imperiu roman. Caracterul ecumenic al Bisericii din Constantinopol se află la baza misiunii sale principale de a încuraja unitatea pan-ortodoxă și de a cultiva o viziune supranațională și cosmopolită în lumea ortodoxă. De aceea, Patriarhia Ecumenică este preocupată de unitatea Bisericii Ortodoxe și de comuniunea dintre diferitele Biserici autocefale locale, un rol care a fost ilustrat prin convocarea Sfântului și Marelui Sinod. De aceea, Patriarhia Ecumenică joacă un rol principal în conducerea dialogului intercreștin și interreligios. Patriarhia Ecumenică a adoptat întotdeauna inițiative privind păstrarea mediului, protecția copiilor și altele asemenea. Într-o scriere anonimă de la sfîrșitul secolului al doilea, citim: "Creștinii nu se deosebesc de ceilalți oameni nici după țară, nici după limbă, nici prin obiceiuri extraordinare, modul lor de viață nefiind unic. Ei își petrec viața pe pământ, dar sunt cetățeni ai Cerului..." (Epistola către Diognetus). Este singura cale ca creștinii să rămână astăzi "sarea pământului" (Matei 5, 13).

 

( http://fanarion.blogspot.com/2019/04/blog-post_2.html )

vezi știrile de azi