Minunata Biserică a Sfântului Nicolae din Hunedoara: Varul și aurul la păreți și stălpișor au dat-o iară popa Nicola

19 februarie 2019
08:08

Se spune că Principele maghiar Gheorghe Rákóczi I, deranjat de bocetele femeilor din vechea biserică aflată în imediata apropiere a castelului său, ar fi dăruit un teren pe care se află un sfânt lăcaș astăzi, apreciat pentru marea sa valoare istorică:  Biserica „Sfântul Nicolae” din Hunedoara. Înscrisul "doveditor", cu pricina, este Șematismul Diecezei Lugojului din 1903, dar datarea este una eronată*.

Biserica Sfântul Nicolae din Hunedoara - foto de la Țetcu Mircea Rareș / Wikipedia

Așa încât, sfântul lăcaș este cunoscut astăzi ca fiind cea mai veche biserică ortodoxă din Hunedoara, fiind trecut, firește, în rândul monumentelor istorice de importanță majoră, prezent în Repertoriul Arheologic Național. În ce privește castelul amintit mai sus, este vorba despre cel al cetății medievale a Corvinilor, Castelul Huniazilor sau Castelul gotic al Hunedoarei (sec XV), considerat unul dintre cele mai frumoase castele din lume și înscris pe lista "primelor 10 destinații europene de basm”, ridicat în sec al XV-lea de Ioan de Hunedoara - "cetatea de lângă biserică", cum avea să o numească un anume Hasan, care trăia acolo ca "rob la ghiauri" (sau prizonier turc) și care, conform unora, ar fi săpat marea fântână a castelului, iar asta timp de vreo 15 ani...

Castelul Corvinilor - foto de la Carcea Daniel / Wikipedia

Eroarea strecurată în șematismul amintit mai sus pornește de la următoarele cuvinte, prezente ca un înscris important chiar deasupra ușii de la intrarea în biserică:

„Cu vrearea Tatălui și cu ajutorul Fiiului și cu săvârșitul Sfântului Duhu, întemeietu-s-au această sfântă și dumnezăiască besearecă, pre hramu Sfântului Nicolae, în zilele prealuminatului Craiu Ardealului Gheorghie Racoți cel Bătrân, în cursul anilor 1634, cu osteneala și împreună cu toată cheltuiala a protopopului Ianăși ot Hinidoră i protopop Nicolae i Vasilie snă protopop Ianăși și Statie gineri-său, și cu mila a mulți neguțători s-au zidit ca să fie pomană părinților și sufletelor dumnealor și cari în cursul anilor 1654, aflatu-s-au lăngă ctitorii cei bătrăni, iar niște neguțători creștini, Dumitru Mărcocianul din Hinidoră și cu Nicolae Crăciun de o au zugrăvit și o au înfrumustățat, iar cheltuiala din osteneala dumnealor, ca să fie pomană părinților și sufletelor lor păn în veaci. Amin. Pis msța Avgusta dni 20, văleat 1654. Varul și aurul la păreți și stălpișor au dat-o iară popa Nicola”

 

   Deși este vorba despre un atestat în limba slavonă, prezent sub forma tradiționalelor pisanii bisericești, specialiștii au remarcat clar că, de fapt, el face referire la reînnoirea în 1634 a lăcașului - înălțat dintr-un amestec de piatră brută și cărămidă arsă, legate cu mortar din nisip de râu și var nestins - cât și la acoperirea pereților cu frumoasa pictură - iar asta, cu două decenii mai târziu

 

   Așa încât, datând de fapt din 1458, sfântul lăcaș ortodox care străjuia Hungnod-ul, după cum apărea atestată în anul 1265 Hunedoara, închinat Sfântului Nicolae, a ajuns să îmbine astăzi, după mai multe etape de construcție, elementele de factură bizantină, cu cele din sfera goticului, naosul fiind unul aparte, în mijlocul lui aflându-se patru coloane impunătoare.

Cupola peste naos - foto de la Țetcu Mircea Rareș / Wikipedia

   Anul 2019, în plus, pare a fi anul în care, în sfârșit, conform unei declarații făcute în urmă cu o zi de Pr. paroh Ioan Georgiu pentru Agentia de știri oficială a Patriarhiei Române, Basilica, lăcașul ortodox zugrăvit altădată de „mult-greșitul și nenorocitul Caian Constantin și Stan zografi” - primul dintre cei doi însemnând și o icoană împărătească prin anul 1654 - va intra într-un amplu proces de restaurare bazat pe fonduri europene.

Deisis - foto de la Țetcu Mircea Rareș / Wikipedia

    „Această icoană am pictat-o eu, Constantin Zograf, în anul 1654” - mărturisea pictorul de atunci, ca să rămână mărturie până în zilele noastre, așa cum continuă să mărturisească despre venirea lui Hristos în lume, cele două icoane vechi care, singurele rămase din zestrea inițială, mai pot fi văzute și în zilele noastre: „Deisis” și „Adormirea Maicii Domnului”.

Hodighitria  - foto de la Țetcu Mircea Rareș / Wikipedia

După cum se cădea, lângă ele aveau însă să-și gasească sălaș, după o oarecare ajustare prin tăiere din bază, din anul 1762, alte două icoane care astăzi îi atrag la închinăciune pe credincioși, dintre care una chiar a hramului, pesepmne după cum și-a dorit Sfântul Nicolae, căci lui îi este închinată, și o alta Maicii Domnului cu Pruncul (Hodighitria), de o rară frumusețe, aduse de la mănăstirea Plosca (distrusă de tunurile generalului austriac Niccolaus Adolph von Buccow)  si pictate de Ieromonahul Gavriil, autorul ansamblului pictural al ctitoriei logofătului moldovean Ioan Tăutu, de la Bălinești, din comuna suceveană Grămești.

Iconostas - foto de la Țetcu Mircea Rareș / Wikipedia

Celelalte icoane istorice, după cum a ramas scris în vechiul pomenlnic al bisericii, executate de zugravii Dragotin cel Bătrân, Constantin și Simeon, din păcate s-au pierdut printre vremuri**.

Vedere dinspre pronaos - foto de la Țetcu Mircea Rareș / Wikipedia

Biserica ortodoxă „Sfântul Ierarh Nicolae” din Hunedoara a rezistat 561 de ani de la ridicarea ei, chiar dacă rezidită peste locul unei bisericuțe din lemn, iar acum până și pictura sa, ascunsă sub un strat de fum, va fi restaurată.

Icoana de hram  - foto de la Țetcu Mircea Rareș / Wikipedia

Cele trei morminte descoperite de arheologi în zona Sfântului Altar, cu siguranță, luând în calcul minunile care înconjoară sfântul lăcaș închinat marelui făcător de minuni, va continua să însemne acel loc de comuniune și de închinare pentru credincioșii lui Hristos din împrejurimi, dar și pentru cei sosiți din depărtări, căutători ai comorii celei adevărate și vesnice, ai mântuirii lor sufletești.

Biserica Sfântul Nicolae din Hunedoara  - foto de la Țetcu Mircea Rareș / Wikipedia

Un articol, pentru Lăcașuri Ortodoxe® 2019: KSLCatălin

 

Bibliografie:

* Florin Dobrei, Bisericile ortodoxe hunedorene, pag.67

** Conf. Marius Porumb, critic și istoric de artă român născut în Basarabia, membru titular al Academiei Române, din 2009. 

Wikipedia

vezi știrile de azi