49

Trepte spre închinarea în duh și adevăr (LIX)

Publicat în urmă cu 15 zile, în Parohia Plevna, de

  Concretizarea operei de Răscumpărare prin jertfa de pe cruce, constituie tipul jertfei perfecte, ce întrunește într-o formă superlativă toate condițiile cerute de o jertfă adevărată :

1. Victima este însuși Fiul lui Dumnezeu;

2. Victima este bineplăcută lui Dumnezeu, căci ea a fost dată lumii de către Tatăl din dragoste față de oameni;

3. Sângele victimei s-a vărsat în întregime;

4. Jertfa de pe cruce întrunește atributele cerute unui holocaust;

5. Moartea pe cruce a avut loc spre iertarea păcatelor oamenilor, luate de Hristos asupra Sa;

6. Scopul jertfei este de a ne împăca cu Tatăl și a mijloci pentru noi;

7. Însumând în Sine întrega umanitate, Domnul Hristos a ridicat omenirea la un alt statut, acele de fii ai lui Dumnezeu dintr-o nouă creație.


  Această jertfă sângeroasă, este una, fiind făcută odată pentru totdeauna, și cu urmări atât de importante pentru om, nu se repetă.

  Însă Mântuitorul a permanentizat jertfa de pe cruce, instituind jertfa liturgică sau euharistică, în mod nesângeros, ca o continuare a jertfei de pe cruce. „ Aici El purcede nu numai la înființarea cultului creștin, prin înființarea Sfintei Euharistii, care trebuia să perpetueze amintirea morții Sale și legătura Sa permanentă cu credincioșii, ci fixează și materia ei, pâinea și vinul, instituind totodată și formele principale ale noului cult, din care se vor dezvolta mai târziu, treptat, toate celelalte forme secundare ale sale” , ca de pildă: rugăciunea (Tatăl nostru ), Botezul ( Mat 28, 19 ), Preoția și Pocăința (In 20, 20-23 ), Nunta (Matei 19, 5-6 ), Maslul (Marcu 16, 18) , binecuvântarea prin ridicarea și punerea mâinilor ( Mc 10, 16 ), binecuvântarea copiilor (Lc 24, 50 ), punerea mâinilor peste bolnavi (Mt 16, 18 ), cântarea de imne și laude la ceasurile de rugăciune ( Mt 26, 30 ).

  Însă opera mântuitoare nu s-a terminat pe pământ, ci continuă în cer, unde Hristos mijlocește neîncetat pentru noi la Tatăl cel ceresc ( Evr 3, 25 )  


   „Că de demult, pentru noi, precum suntem noi, făcându-Se, și o dată pe Sine Părintelui Său ca jertfă aducându-Se, pururea Se junghie, sfințind pe cei ce se împărtășesc de Dânsul” 


Trimite
Powered by InterChat

π 0.01239 sec - PID: 31274