87

Numele lui Dumnezeu în Vechiul Testament

Publicat în urmă cu o lună, în Parohia Plevna, de

 „Martorii lui Iehova” spun că Elohim nu este un nume propriu al divinităţii, ci unul general, care înseamnă Dumnezeu, fără a desemna şi „numele" Acestui Dumnezeu, ci numele lui Dumnezeu ar fi doar Iahve- Iehova.


Scriptura însă îi contrazice serios în acest demers greşit


Poporul evreu şi chiar Dumnezeu Însuşi nu considera că Iahve este singurul Lui nume şi nici măcar nu-l consideră ca fiind cel mai important.


Sfânta Scriptură, chiar din primul ei verset (Facere 1:1) vorbeşte despre Elohim (pluralul lui El / Eloah).


La Daniel 9:19 se spune că: „numele Tău îl poartă cetatea şi poporul Tău".

Întrebare: poporul evreu se numea Işra—Iehova sau Işra—El (de la El / Elohim)?


Deci Dumnezeu pecetluieşte pe poporul Israel, precum şi pe mulţi proroci şi drepţi ai Săi (Iezechi—El, Dani—El, Misa—El ş.a.) nu cu numele de Iahve, ci cu cel de Elohim. Mai observăm că şi îngerii (Micha—El, Gabri—El, Rafa—El), care sunt cei mai aproape de Dumnezeu, cunosc şi slujesc tainelor Lui, poartă nume ce derivă din El / Elohim şi nu din Iahve.

Acest argument este important dacă ne gândim că, în concepţia iehovistă (greşită din punct de vedere creştin), Arhanghelul Mihail este identic cu Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Reiese deci, chiar după concepţia lor, că „Fiul lui Dumnezeu" are în Vechiul Testament un „nume" care ignoră „numele“ de Iahve.

Interesant însă că şi în Noul Testament, Fiul lui Dumnezeu, care a fost profeţit că „se va naşte [din Fecioară] şi vor pune numele Lui Emanu—El" (cf. Isaia 7:14), atunci când a murit pe cruce, L—a strigat pe Tatăl Său (în ebraică): „Eli, Eli (de la El / Elohim), lamah sabahtanil " şi nu Iahve! (Părintele Petru Pruteanu, teologie.net)


Trimite
Powered by InterChat

π 0.0132 sec - PID: 28513