46
     „Văd o strălucitoare adunare de sfinţi care au venit toţi cu înflăcărare chemaţi de Sfânta şi Născătoarea de Dumnezeu Maria cea Pururea Fecioară. Căci pe mine, care trăiam în multă întristare, venirea sfinţilor Părinţi mi-a preschimbat-o în bucurie. Acum s-a împlinit cu noi dulcea vorbă a scriitorului de imne David: „Iată, ce frumos şi ce plăcut este ca fraţii să locuiască în acelaşi loc” [Ps 132, 1]. 

        Să te bucuri primind de la noi această salutare, Sfântă şi Tainică Treime, Care ne-ai chemat pe noi toţi în această biserică a Născătoarei de Dumnezeu Maria. 

        Să te bucuri primind de la noi această salutare, Marie Născătoare de Dumnezeu, vasul august al întregii lumi, făclia cea nestinsă, cununa fecioriei, sceptrul Ortodoxiei, templul de nesurpat, locul de încăput al Celui Neîncăput, mama şi fecioara, prin care primeşte nume în Evanghelii Cel binecuvântat Care vine în numele Domnului [Mt 21, 9].
Să te bucuri, cea care ai încăput într-un pântec fecioresc sfânt pe Cel Neîncăput,
prin care Sfânta Treime e slăvită şi închinată în toată lumea locuită,
prin care cerul se veseleste,
prin care îngerii şi arhanghelii se bucură,
prin care demonii sunt puşi pe fugă, prin care diavolul ispititor a căzut din cer,
prin care făptura căzută e luată iarăşi la cer,
prin care toată firea ţinută în nebunia idolilor a venit la recunoaşterea adevărului,
prin care se face credincioşilor botezul sfânt,
prin care vine untdelerrmul veseliei, prin care au fost întemeiate bisericile din toată lumea, 
prin care neamurile [păgâne] vin la pocăinţă -şi ce spune multe?-
prin care Fiul Unul-Născut al lui Dumnezeu a strălucit lumină celor ce şedeau în întuneric şi în umbra morţii [Mt 4, 16], 
prin care profeţii au prevestit, 
prin care apostolii vestesc mântuire neamurilor [păgânilor], 
prin care morţii se scoală, 
prin care împăraţii împărăţesc prin Sfânta Treime. 

  Şi cine dintre oameni poate să o rostească pe mult lăudata Marie? Pântecul cel fecioresc o, minune! Minunea mă înmărmureşte. Cine a auzit vreodată de un constructor care şi-a construit un templu propriu şi e oprit să locuiască în el? Cine se va simţi insultat numind-o mamă pe roaba lui? 

  Se bucură aşadar iată toate. Marea s-a supus recunoscându-i pe cei robi împreună cu ea, şi păşirea sfinţilor a prefăcut în senin valurile ei cu sălbatice săltări; căci ea, care le ridica, şi-a adus aminte de glasul Mântuitorului care spune: „Taci! Amuţeşte!” [Mc 4, 39]. Iar călătoria părinţilor a prefăcut în pace pământul străbătut de tâlhari, pentru că „cât de frumoase sunt picioarele celor ce vestesc pacea” [Is 52, 7; Rm 10, 15]. Care pace? Iisus Domnul nostru, pe Care L-a născut Maria, cum El Însuşi a voit. 
Căci de ce să iscodesc şi nu să fiu prietenos cu Scriptura? 

  Îmi vei vorbi de tăgăduirea iudeilor? Profetii i-au denunţat de la început că, plănuind din proprie iniţiativă să-L omoare pe Hristos, erau chemati la tăgăduire. Dar de amara boală a lui Arie? Poftă a ciumatei iubiri de scaun [episcopal]! Dar cugetul fără nume şi fără Dumnezeu al lascivităţii eline [păgâne]? O faptă a neştiinţei! 

  Şi ce mai trebuie spus? Acest om [Nestorie] a întrecut în răutate orice păgân care umblă în carnavaluri nelegiuite. Căci păgânii, care nu cunosc Scriptura, Îl hulesc de multe ori pe Dumnezeu fără voie. Dar acesta, care ştie toată Scriptura, ba, îndrăznesc să spun, urzeşte şi descântece magice, nu s-a aplecat autentic spre Scriptura insuflată de Dumnezeu, ci s-a plecat spre ea pentru argint şi aur [cf. FA 20, 33] orbit şi tulburat la minte de nebunia pentru negoţuri. 

  Vrând să te înstrăinezi pe tine însuţi prin blasfemie de scaun[ul episcopal], te-ai şters pe tine însuţi din registrul fraţilor, necunoscându-L pe Cel ce ţi-a dăruit sorţul de arhiereu. De ce nu te-ai lăsat convins de Pavel care spune: „Şi dacă un înger din cer ar binevesti altceva decât ni s-a binevestit, să fie anatema!” [Ga 1, 8]. Dar Pavel n-a făcut să înceteze gândul tău gol. Dar Isaia care zice: „Iată, fecioara va lua în pântec şi va naşte un fiu şi vei chema numele lui Emanuel, care se tâlcuieşte <<Cu noi este Dumnezeu»” [Is 7, 14]. Dacă nici pe acesta -căci gândirea ţi-e mistuită de o răutate cumplită -, ascultă-i măcar pe demonii care spun: „Ce e între noi şi Tine, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit să ne chinui înainte de vreme?" [Mt 8, 29]. Cine te-a sfătuit să predici acest josnic gând? Cine a conspirat la această inoportună boală? Nu te-ai ruşinat să-L asemeni pe Dumnezeu cu împărăţia persană? Nu te-ai sfiit să nesocoteşti cu voia predaniile profeţilor, evangheliştilor şi Părinţilor? Şi crezând că eşti stăpân peste toate Bisericile, nu ţi-ai adus aminte de Cel ce te-a ridicat din gunoi la o înălţime cerească? Şi luând aminte la lucrurile Lui, nu L-ai cunoscut pe Ziditorul. Vrând să răscoleşti toată lumea locuită [cf. FA 17, 6] cu gândurile tale amăgitoare, ai insultat un templu al lui Dumnezeu şi ai vrut să-L împarți pe Cel născut din Fecioara Maria, ai iscat în lume o dogmă rea şi turbată, care nu poate fi nici dezlegată, nici arătată, fără să fi fost cercetată la timpul potrivit. Imitându-l pe Veliar [2 Co 6, 13], ai crezut că-l poţi convinge cu lanţurile gândurilor tale fărădelege pe un împărat [Teodosie II] prieten al ortodoxiei şi închinător al Treimii Celei deofiinţă, prin Care împărăţeşte neîncetat, prin Care a zdrobit neamurile duşmane, prin Care împărăţeşte un cor de [împărătese] pururea-fecioare [Pulheria şi surorile ei], prin Care lumea se află în pace; pe acesta ai crezut că-l faci apostat prin cuvintele tale amăgitoare. Ai vrut să ruinezi un popor iubitor de Dumnezeu şi ai supărat o mulţime de Părinţi care ieşiseră să-şi tragă sufletul. Căci nu te-ai multumit să te pierzi pe tine însuţi hulind pe Dumnezeu, ci ai trâmbiţat în toată lumea locuită. Şi iată s-a împlinit şi cu tine cuvântul: „În lucrurile mâinilor lui va fi prins păcătosul" [Ps 9, 17]. Ai exclus din adunări un cler sfânt de prezbiteri şi diaconi care a demascat nebunia ta inoportună, care nu înseamnă altceva decât a gândi cele ale lui Arie. Şi acum nu-l dobor pe cel căzut, nici nu-l înec pe cel bătut încoace şi încolo de valuri [cf. Ef 4, 14], ci îmi râd de deşarta calomnie a sfătuitorilor lui fărădelege. Cine a văzut suferind naufragiu o navă care stă în linişte într-un port senin? Cine a văzut un atlet căzând în nisip şi nefiind ridicat iarăşi pe picioare? Iar dacă tu ai căzut şi ai naufragiat în credinţă [cf. 1 Tim 1, 19], oare noi nu-ţi vom întinde o mână? Ia-l drept martor pe cinstitul şi sfântul arhiepiscop al Marii Rome, Celestin, care-ţi scrie încontinuu să te depărtezi de dogma ta deşartă, nefolositoare şi inconsistentă, încă şi pe sărăcia noastră, care prin scrisori scurte te roagă în acelaşi mod să ne primeşti grăind despre Dumnezeu. Tu însă, îmbrăcat într-o neîndurare şi nebunie, lăudându-te în răutate, ca unul puternic, şi gândind lucruri fărădelege, nu ne-ai luat în socoteală şi te-ai făcut un brici ascuţit împotriva ta însuţi vrând să lucrezi vicleşug [cf. Ps 51, 4]. De aceea Dumnezeu, pe Care L-ai nesocotit, te-a surpat şi  a smuls rădăcina ta din pământul celor vii, pentru că n-ai fost înţelept gândind despre Dumnezeu. 

  Să fie de ajuns acestea spuse de noi împotriva acestuia. „Dumnezeu este judecător şi răsplătitor fiecăruia după faptele lui” [Rm 2, 6]. Fie ca noi să tremurăm şi să ne închinăm unităţii, să ne facem ascultători de preaiubitul de Dumnezeu împărat şi să fim supuşi stăpânirilor şi autorităţilor [cf. Tit 3, 1], şi să tremurăm şi să venerăm Treimea Cea nedespărţită, lăudând-o pe Pururea Fecioara Maria, adică Sfânta Biserică, şi pe Fiul şi Mirele ei nepătat; că Lui se cuvine slava în vecii vecilor. Amin.” 

 Această predică a fost rostită de Sf Chiril al Alexandriei, la 10 iulie 431, in timpul sinodului IV ecumenic, cu prilejul întâmpinării delegaților papei Celestin în biserica Maicii Domnului din Efes. (E. Toniolo, Acatistul Maicii Domnului explicat)

Comentarii

Mai multe formate de scriere poți găsi dând click aici.
Cum trebuie să scrii: ca să vezi:
(text încadrat între steluțe) *italic înclinat* italic înclinat
(text precedat și urmat de câte 2 underline) __bold îngroșat__ bold îngroșat
(text între paranteze drepte, urmat imediat de adresa link, între paranteze rotunde) [TEXT](http://www...) (dacă dai click pe "TEXT", ești condus către adresa link) TEXT
(semnul exclamării, urmat imediat de descrierea imaginii între paranteze drepte, urmată imediat de adresa imaginii, între paranteze rotunde) ![DESCRIERE](http://www...) (imagine inclusa în text - vezi imaginea recomandată, scoasă de la adresa indicată)
(o steluță și un spațiu înaintea rândului) * element listă 1
* element listă 2
* element listă 3
  • element listă 1
  • element listă 2
  • element listă 3
(text precedat și urmat de câte 2 ~) ~~text tăiat~~ text tăiat
(text precedat de 2 #) ## subtitlu

subtitlu

Detalii despre site-ul: Parohia Plevna
Favorit pentru
< 100
utilizatori rețea
Online
15
pe acest site
Site-ul web oficial al Parohiei Plevna din Protopopiatul Lehliu - „Mulţumire fie adusă deci lui Dumnezeu, Celui ce ne face pururea biruitori în Hristos şi descoperă prin noi, în tot locul, mireasma cunoştinţei Sale!” 2 Cor 2, 14
Marchează între favoritele tale siteul Parohia Plevna
Creează-ți propria pagină de informare în acest domeniu, aici! Participă cu informația ta, care poate fi utilă celorlalți!
Creează și Promovează

Formularul 230 aici

Criza contemporană a căsătoriei şi familiei aici

PIETRELE VORBESC

ANUNTURI

Hristos a Înviat!

Trimite
Powered by InterChat

π 0.02803 sec - PID: 30000