425

CĂLĂTORIND CU DUMNEZEU - pelerinaj pe plaiuri maramureșene

Publicat în urmă cu o lună, în Movilita Noua, de

Cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte VINCENȚIU, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, Parohia Movilița Nouă a organizat un pelerinaj cu enoriașii parohiei la mănăstiri din cuprinsul Patriarhiei Române în perioada 20-22 august 2018. Înainte de răsăritul soarelui, enoriaşii s-au strâns în biserica parohială unde s-au rugat împreună cu preotul paroh ca Bunul Dumnezeu să le binecuvinteze călătoria.

În prima zi, pelerinii au vizitat Cetatea medievală Sighișoara, unde au putut admira Turnul cu Ceas, Turnul Fierarilor, Turnul Cizmarilor, Turnul Cojocarilor, Turnul Croitorilor,etc. Primul popas duhovnicesc l-au făcut la Mănăstirea Recea din județul Mureș, istoria așezământului începe în 1982 iar în 1991 s-a reabilitat și finisat biserica. Pelerinii au avut ocazia de a vizita și muzeul cu caracter național-bisericesc, care cuprinde icoane și obiecte religioase datând din anul 1750. A urmat Mănăstirea Nicula din județul Cluj. Prima atestare documentară a existenței unei sihăstrii cu bisericuță de lemn la Nicula este în 1552. Biserica adăpostește odorul de mare preț al mănăstirii: icoana Maicii Domnului cu Pruncul.

 A doua zi de pelerinaj a început la Mănăstirea Cășiel din județul Cluj. Prima atestare a mănăstirii este din anul 1765. Viața monahală a fost întreruptă în anul 1853 fiind reluată în anul 1955, pentru ca apoi să fie din nou întreruptă în urma Decretului 410 din 1959. Mănăstirea s-a redeschis în anul 1991. La mănăstire funcționează ateliere de pictură și croitorie. Pelerinii și-au îndreptat apoi pașii către Mănăstirea Rohia din județul Maramureș. Mănăstirea Rohia se află în inima Maramureșului și a credinciosilor români, atât din tară cât și de peste hotare. Mănăstirea maramureșeană din "Tara Lăpușului", constituind unul dintre valoroasele monumente bisericești și de artă religioasă ale țării, este așezată într-un cadru pitoresc, pe coama unui deal, în mijlocul unei păduri de fag și de stejar. Următorul popas duhovnicesc a fost făcut la Mănăstirea Bârsana din județul Maramureș, o veche vatră monahală , fiind reședința ultimului episcop maramureșean , Gavriil de Bârsana, între anii 1735-1740. Mănăstirea actuală de o frumusețe deosebită, cuprinde: biserica în stil maramureșean, altarul de vară, agiasmatarul, stăreția, casa voievodală, casa maicilor, casa artistului, casa duhovnicului, casa meșterilor, trapeza, muzeul, turnul-clopotniță și poarta maramureșeană. A urmat Mănăstirea Săpânța-Peri, cea mai înaltă biserică de lemn din lume (78 metri), ctitorită de părintele paroh Grigore Luțai. Din anul 2005 a primit o obște de maici, care a continuat lucrările de construcție. La demisol funcționează un paraclis(sfințit în 2003), la cel de-al doilea nivel se amenajează biserica propriu-zisă, iar la nivelul superior se va amenaja un paraclis. Pelerinii au vizitat și Cimitirul Vesel din Săpânța, faimos pentru crucile mormintelor viu colorate și picturile naive reprezentând scene din viața și ocupația persoanelor înhumate.

A treia zi de pelerinaj a început cu vizita la Mănăstirea Râmeț din județul Alba. Este cea mai veche și importantă vatră monahală din cuprinsul Arhiepiscopiei de Alba Iulia( secolele XII-XIII). În biserica nouă se află spre închinare moaștele Capul Sfântului Ghelasie. Muzeul mănăstirii (1969) are o colecție de icoane vechi pe lemn și sticlă, carte veche, colecția numismatică, antimise și o impresionantă colecție etnografică. Ultimul popas duhovnicesc a fost făcut la Mănăstirea Brâncoveanu,Sâmbăta de Sus din județul Brașov. Este una dintre cele mai importante mănăstiri din Ardeal, dar și din întreaga țară. Ctitorie brâncovenească și monument de arhitectură, vatră de spiritualitate ortodoxă și de cultură, aceasta se remarcă prin valoarea istorică a întemeierii ei, cât și prin dezvoltarea uimitoare din ultimele decenii, diversificând mult obiectivele de interes duhovnicesc, cultural și turistic. Printre primii viețuitori ai mănăstirii s-au numărat părintele Arsenie Boca( mare duhovnic), părintele Serafim Popescu(apreciat duhovnic) și Nicolae Mladin(viitor mitropolit al Ardealului). Muzeul deține un valoros patrimoniu. În afara incintei, în imediata apropiere se află Academia de la Sâmbăta – spiritualitate,cultură,artă, știință. În cimitir se află mormântul părintelui Teofil Părăian.

Pelerinii au mulțumit Bunului Dumnezeu pentru aceste zile frumoase cu speranța ca această jertfă să-i întărească în credință şi să-i conducă pe calea mântuirii.

Pelerinajul a fost de un real folos duhovnicesc, având caracter pastoral-misionar, înscriindu-se în cadrul activităților dedicate Anului Unității Credinței și al Centenarului Marii Uniri în Patriarhia Română, programului eparhial „2018 – Anul familiei creștine” și a împlinirii a 25 de ani de la înființarea Episcopiei Sloboziei și Călărașilor.

 

 

A consemnat preot paroh – Marian Aurelian Mihalache

 

 

 


Trimite
Powered by InterChat

π 0.00904 sec - PID: 6881