27

Intre Irak, Siria si - din nou Irak. Decimarea crestinilor

Publicat în urmă cu 5 ani, în Lonews
- un articol si analiza de: KSLCatalin

In ultima perioada, citim foarte multe stiri despre situatia disperata a crestinilor aflati in Siria; sau despre a celor care… au mai ramas in tara. In editiile noastre de stiri v-am prezentat o seama de articole in care prezentam regiuni intregi, care alatadata erau locuite de crestini, astazi rase de pe fata pamantului, cu bisericile distruse din temelie. Doar in urma cu cateva zile, directorul Departamentului de Antichități și Muzee din Siria, Maamun Abdelkarim, lansa un apel disperat la adresa ONU, in vederea "stoparii jafului fara limite" indreptat impotriva monumentelor istorice. Este posibil ca, intr-adevar, Consiliul de Securitate ONU sa adopte o rezoluție privind interzicerea vânzării de artefacte furate, dar asta cu siguranta va mai dura, odata ce economia de piata functioneaza nu neaparat dupa legile dreptatii, chiar si in Occidentul de atata timp versat. Cateodata, licitatiile americane dezvaluie si ele destule surprize.

Dincolo de acestea, insa, vestile care vin din partea Statelor Unite ale Americii, par intotdeauna sa calmeze spiritele si sa inchida pe loc gura celor care s-ar plange ca razboiul civil din Siria ar avea deja doua fatete clare. Ambele perspective, insa – atat eliberarea de sub "tiranie" cat si eliberarea de sub presiunile minoritatilor religioase – nu vor inregistra rezultate pozitive in viitor, daca se va mentine aceeasi linie, decat in cazul fortelor islamiste – de altfel, specific Primaverii Arabe, care pare potrivita perfect cu perioada de activare a actualului presedinte al Statelor Unite.

Pentru a intelege bine situatia din Siria, insa, trebuie sa avem in vedere mai multe aspecte cotidiene, corelate in mod obligatoriu cu trecutul. Acesta a fost si motivul pentru care, in ultimele ore, activistii pentru drepturile omului au avertizat ca "situația creștinilor din Siria devine una dezastruoasa, populația creștină fiind pe cale de disparitie".

Se pare, deci, ca lumea incepe sa recunoasca o situatie identica cu cea pe care o remarca in urma luptelor din Irak. SUA trebuie sa recunoasca faptul ca mentinerea si alimentarea fortata, din prezent, a situatiei din Siria ii va aduce mari prejudicii de imagine. Sprijinul acordat de SUA, rebelilor, nu face altceva decat sa distruga vietile credinciosilor crestini din aceasta tara, supunandu-i unor situatii groaznice, de multe ori acestia facand obiectul unor acte de adevarata barbarie.

Raymond Ibrahim, un analist si membru al Forumului pentru Orientul Mijlociu, a avertizat in urma cu cateva zile ca "sprijinul acordat de SUA, rebelilor, este principalul motiv pentru care creștinii parasesc Siria".

Totul pare, de acum, sa iasa la suprafata, intr-un mod destul de socant pentru lumea politica internationala. Statisticile intocmite pe marginea atacurilor rebelilor din Siria, dezvaluie si ele un lucru extrem de interesant: majoritatea atacurilor pe care acestia le pornesc au loc… exact in zonele care altadata erau locuite de crestini. Si, chiar daca acestea nu sunt dirijate in mod direct asupra crestinilor – asa cum i place Americii sa spuna – totusi ele se bazeaza in mod obligatoriu pe o reactie din partea fortelor actuale de guvernamant, asa incat populatia din zona ori alege sa fuga din proprie initiativa, ori alege sa moara.

Organizarea unor astfel de fronturi de lupta exact in asezarile predominant crestine, nu indica decat un singur fapt, remarcat in mod special de Ibrahim: "În Siria, din nou în numele democrației, SUA ii sprijină pe jihadistii care i-au eradicat pe crestini. Creștinii din Orientul Mijlociu nu mai stiu incontro sa se indrepte pentru a putea supraviețui".

Marturiile mai multor localnici demonstreaza, in plus, ca majoritatea crestinilor care nu parasesc zona, devin oricum "victime ale unor acte de adevarata barbarie" – iar daca relatarile in acest sens nu pot fi amintite in paginile noastre, atunci acest lucru se intampla tocmai pentru cruzimea lor.

Ibrahim certifica: "Problema generala este ca rebelii caută zonele creștine, pentru a isca un răspuns al conducerii de guvernamant exact în aceste zone".

Cel mai interesant ramane, insa, faptul ca istoria pare sa se repete, numai ca putini par sa o si vada. Crestinii continua sa fle fugariti dintr-o tara in alta, incepand din vremea in care aceeasi administratie americana garanta, in mod special, libertatea unui alt popor: poporul irakian. Din cate se stie, Saddam Hussein reusise sa suprime o perioada indelungata de timp actiunile ramurii jihadiste, in timpul guvernarii sale, asa incat, " după ce SUA l-a inlaturat pe puternicul Saddam Hussein, jihad-ul a fost dezlegat", precizeaza Michael Carl, un veteren al armatei si jurnalist cu experiență militară, apreciat în calitate de consultant politic. Nu a durat decat un deceniu, ca momentul inregistrarii eradicarii complete a populației creștine din Irak sa soseasca.

Astazi, membrul Forumului pentru Orientul Mijlociu recunoaste si el:

"În mod ironic, multi irakieni crestini se retrasesera în Siria, ca urmare a toleranței religioase de care s-au bucurat sub Assad".

Sa fie doar o pura conicidenta faptul ca religiosii crestini au dus-o mai bine exact sub regimurile trecute, impotriva carora SUA a sprijinit actiunile mai sus amintite, invocand "totalitarismul"? Ceea ce se intampla acum, nu este nimic altceva decat repetarea experientelor pe care le-au trait credincisoii din Irak, in Siria. Unii dintre ei sunt… chiar aceiasi crestini.

Presedintele Solidaritatii Crestine Internationale din Statele Unite ale Americii, John Eibner, care s-a intors recent din Irak, nu a putut estima numărul „refugiaților dubli” – aflati acum la o a doua refugiere – dar a indicat un raport întocmit de către un grup special din Statele Unite, care a stabilit ca războiul civil sirian este, in prezent, intr-adevar, în mare măsură unul "sectar". Presa independenta raporta si ea, prin WND, în luna decembrie, că "mulți dintre creștinii din Irak, care au fugit în Siria, pentru a evita persecutia, acum se intorc acasă".

In concluzie, nimic nou sub soare. Crestinii continua sa fie fugariti dintr-o tara in alta, sub ochii intregii lumi, parca spectatoare a unei "competitii" intitulate "Primavara Araba". Competitia are loc, pe rand, in cate o tara majoritar musulmana. Decimarea comunitatilor crestine are loc si ea cu fiecare mutare, iar propriile lacasuri de cult le sunt practic distruse.

"Comunități întregi risca sa fie forțate să isi paraseasca țara, sau altfel sa fie ucise în interiorul țării", explica intr-un interviu Eibner. Iar pentru toate acestea, tot el spunea, exista deja un termen clar: „genocid”.

- o analiza de: KSLCatalin
Trimite
Powered by InterChat

π 0.01393 sec - PID: 12689