43

Armenia ramane cu acelasi Presedinte: Serj Sargsyan

Publicat în urmă cu 5 ani, în Lonews
Președintele actual al Armeniei, Serj Sargsyan, a câștigat alegerile prezidențiale. După numărarea buletinelor de vot de la 14 secții de votare, el primise deja mai mult de 80% din voturi.

Rivalul sau cel mai apropiat a fost Raffi Hovannisian, care avea peste 14%.

Ceilalti 5 candidați aveau mai puțin de 5%, fiecare. Comisia Electorală Centrală a Armeniei va anunța, insa, rezultatele finale, intr-o saptamana de la vot. Serj Sargsyan Azati, născut la 30 iunie 1954, este cel de-al treilea președinte al Armeniei. El a câștigat alegerile prezidentiale din februarie 2008, cu sprijinul Partidului Republican Conservator al Armeniei, un partid al carui presedinte este, si si-a inceput primul mandat in luna aprilie 2008.

Alte lamuriri:

Republica Armeana este o țară aflata în Caucazul sudic, între Marea Neagră și Marea Caspică, învecinata la vest cu Turcia, la nord cu Georgia, la est cu Azerbaidjan și la sud cu Iranul.

Armenia este membru al Consiliului Europei și al Comunității Statelor Independente, fiind, pe parcursul mai multor secole, un punct de trecere din occident spre orient.

Fostă republică a Uniunii Sovietice, Armenia este un stat unitar, multipartit cu un vechi patrimoniu cultural și istoric.

Regatul Armeniei a fost primul stat ce a adoptat Creștinismul ca religie, în primii ani ai secolul IV (data tradițională este de 301). Republica modernă Armenia recunoaște misiunea exclusiv istorică a Bisericii Ortodoxe Apostolice Armene, ca biserică națională, cu toate că Republica modernă Armenia a separat Biserica, de stat.

În 2004, forțele sale s-au alăturat KFOR, forțelor internaționale ale NATO în Kosovo.

Țara se afla intr-o democrație în curs de dezvoltare.

Armenii reprezintă cca 96% din populație, minoritățile principale fiind grecii, asirienii, kurzii, rușii, ucrainienii.

Religia cea mai răspândită, la aceasta ora, este Creștinismul (confesiunea ortodoxa apostolică armeană și cea romano-catolică), iar cealaltă este Islamismul.

Biserica Armeană este o biserică apostolică, întrucât tradiția spune că primii creștini care au pășit pe pământul armean au fost Apostolii Bartolomeu și Tadeu. Aceștia sunt numiți "primii luminători ai Armeniei". Despre Tadeu se spune că a plecat spre Armenia în anul 34 d.C., ducând acolo sulita cu care a fost străpuns Hristos, aceasta regăsindu-se astăzi la Muzeul Catedralei Armene din Ecimiadzin.

Armenii dovedesc cu mândrie că au fost primul stat declarat creștin, în anul 301 d.C., prin regele Tiridates, convertit de eroul legendar al Armeniei, sfântul Grigore Luminătorul.

Întrucât statul armean nu a rămas unitar multă vreme (începând din 370 d.C. și-a pierdut independența), armenii au fost nevoiți să emigreze în toată lumea, ajungând și pe teritoriile românești. Primele dovezi ale prezenței armene pe pământ românesc sunt din anul 946 d.C., la Cetatea Albă. Fiind una dintre cele mai vechi naționalități conlocuitoare, un fapt important se întâmplă în anul 1408, când Alexandru cel Bun emite un hrisov prin care permite fondarea unei episcopii armene în orașul Suceava. Astăzi, centru religios al armenilor este la Ecimiadzin. Datorită faptului că diferențele față de credința creștin-ortodoxă sunt minime, relația cu aceasta din urmă este foarte bună. Patriarhul Suprem al armenilor de pretutindeni se numește Catolicos (universal). Puțină lume știe că acela care a condus timp de câteva decenii în secolul trecut Biserica Armeană (între 1955 și 1994) era un armean născut în București (România): Patriarhul Suprem și Catolicos Vasken I.

Episcopia armeană este condusă de un Arhiepiscop, iar organul colectiv de conducere este Congresul Eparhial.
Trimite
Powered by InterChat

π 0.01343 sec - PID: 31560