28
In timp ce lumea il intampina pe noul Papa, radioul Vocea Rusiei, intr-un scurt interviu, isi punea deja intrebari despre influenta socio-politica globala pe care acesta o va avea în lumea modernă în care, pentru mulți, credința în Dumnezeu a fost înlocuita de credința în inovația tehnologică și in progresul științific.

Richard Lester, din Institutul Leiden din Țările de Jos, si-a exprimat pentru postul de radio gândurile sale, legate de provocările cu care noul Papa ales se va confrunta, în viitorul destul de sumbru al Bisericii Romano-Catolice, și de posibilitatea profilarii unei situatii in care noul Papa ar putea fi, de fapt, chiar ultimul, dacă acesta nu va fi în măsură să depășească problemele cu care se confruntă în prezent Vaticanul.

Să începem cu o întrebare mai generală. Cum ați descrie starea actuală a Bisericii Romano-Catolice, ca instituție? Are încă o influență semnificativă asupra vieții oamenilor de pe tot globul?

Richard Lester: În opinia mea, influența Bisericii Romano-Catolice pare a se afla într-un declin semnificativ. Pentru mulți, relevanța Bisericii, atât pentru viata personala cat si pentru cea publica, este un lucru de domeniul trecutului. În multe părți ale lumii, inclusiv în Europa și America, numărul credinciosilor catolici este in rapida scădere (vezi ARHIVA Lacasuri Ortodoxe). În Polonia, care a fost mult timp cunoscuta ca "țara cea mai catolică din Europa", oamenii nu mai participa in mod regulat la Messa (Liturghia Catolica) – vezi ARHIVA Lacasuri Ortodoxe. Bisericile din Franța, Danemarca, Germania sunt inchise. In mod ironic, multe dintre aceste biserici sunt ulterior transformate în moschei (vezi ARHIVA Lacasuri Ortodoxe).

Dintr-un anumit punct de vedere, aceasta este o derulare destul de naturala a evenimentelor. În lumea modernă, avem mai puțin timp și cu atat mai puțin timp destinat reflecției spirituale, ca să nu mai vorbim de mersul la Liturghie. Dar, cu toate acestea, faptul că din ce in ce mai multe persoane părăsesc Biserica Catolică, este un indicator clar al unui deficit în cadrul instituției. Odata ce clerul este din ce în ce mai puternic corupt, numărul de sinucideri comise de preoții catolici este în creștere, iar Vaticanul este din ce în ce mai bogat, congregatia începe să pună la îndoială credibilitatea instituției. Ca urmare, influența Bisericii asupra vieții oamenilor este în scădere. Amintiți-va de portughezii care au permis cuplurilor homosexuale să se căsătorească, la doar trei zile dupa ce Papa Benedict al XVI-lea si-a încheiat vizita sa oficială, "impotriva mariajului gay", în mai 2010 (vezi ARHIVA Lacasuri Ortodoxe). Pentru mine, evenimentul a fost unul deosebit de emblematic pentru diminuarea influenței Bisericii Romano-Catolice. Altadata o forță puternică pe continentul sau de origine, Biserica Europei moderne devine din ce in ce mai slaba. Influența sa cunoaste un reflux, iar statutul său privilegiat este repus în discuție mai des.

Credeți că implicarea preotilor catolici in scandalurile de abuzare a minorilor, de anii trecuti, a contribuit la starea actuală a Bisericii Romano-Catolice? S-a raportat frecvent că, în urma incidentului, mulți credincioși din toată lumea si-au pierdut credința lor în Biserică și nu se mai simțeau confortabil in comunicarea cu preoții, în timpul mărturisirii.

Richard Lester: Scandalul abuzurilor impotriva copiilor este o problemă foarte sensibilă. Pe de o parte, orice credincios adevărat ar spune că păcatul unui număr foarte mic de preoți nu poate și nu trebuie să distrugă credința cuiva în Dumnezeu. La urma urmei, toți suntem creaturi decăzute. În acest sens, scandalul nu ar fi avut un efect profund asupra statutului Bisericii Romano-Catolice. Pe de altă parte, cu toate acestea – și aceasta este opinia mea personala – preoții reprezintă Biserica, la nivel de instituție, iar comportamentul lor are efect direct asupra statutul Bisericii Romano-Catolice într-un sens mai larg. În acest sens, scandalul a produs un prejudiciu imens reputației instituției. A lovit in centrul structurii Bisericii: respectul laicilor și autoritatea preoției. În esență, acesta a deposedat in grad mare Biserica Romano-Catolică, de credibilitate și de autoritatea morală.

Un studiu recent, efectuat de către doi profesori americani, a indicat că doar 1/7 dintre cei care doreau să se convertească la Catolicism, înainte de scandal, s-au mai convertit, după ce incidentul a devenit public. Scandalul copiilor abuzati a fost, de asemenea, dovedit a fi motiv de top, in toata lumea, atunci cand oamenii părăseau Biserica Catolică. Milioane de dolari sunt în prezent investiti într-o campanie care ii invită pe fostii catolici sa "vină acasă, in Biserică". Cei care au părăsit Biserica Catolică, in cea mai mare parte, s-au convertit la congregații creștine protestante, găsindu-și mai multa liniște spirituală într-o religie care este perceputa a fi mai în măsură să isi asigure ministeriatul preoților proprii și care este mult mai puțin implicata în politică și în scandaluri diverse, în general.

Ce se poate face pentru a restabili încrederea oamenilor în Biserica Romano-Catolică? De fapt, ce poate face noul papă, daca se poate face ceva, pentru a inversa tendința de nemulțumire globală fata de instituție?

Richard Lester: Desi nu vreau să par excesiv de pesimist, trebuie să spun că sunt foarte putine lucruri care pot fi facute, pentru a "re-încânta" congregația. Odata ce diversele scandaluri, din jurul Bisericii Romano-Catolice, ii ingreuneaza situatia popularitatii, una dintre principalele provocări cu care se confruntă Biserica în prezent este pierderea generala a respectului. Cu alte cuvinte, autoritatea instituției în termeni morali cunoaste o prabusire treptata. Marea majoritate a catolicilor sub vârsta de 60 de ani nu se mai aștepta ca preoții, sau chiar Papa, sa le mai tina predici moralizatoare. Unul dintre principalele motive ale acestei lipse de respect este incapacitatea Bisericii de a se adapta la modernitate. Mai mult de 75% dintre catolicii europeni considera că Biserica si-a pierdut literalmente "legătura" cu realitatea. Reflectând asupra greutatii enorme a tradiției, Biserica Romano-Catolică susține în esență o structură medievală, iar aceste perspective se situeaza drastic in contradictie cu cultura contemporană. În scopul restabilirii influenței sale, Vaticanul va trebui sa se modernizeze. Normal, când spun "modernizare" nu sugerez că ar trebui ca imediat Biserica sa îmbrățișeze căsătoria gay, să încurajeze avortul sau să isi transmită Conclavul în direct pe YouTube. În schimb, ceea ce vreau să spun, este că Vaticanul poate cel puțin să încerce să discute, decât sa interzica pur și simplu, chestiuni precum contracepția, homosexualitatea și recăsătorirea persoanelor divorțate. Într-un mod similar, Vaticanul ar trebui să utilizeze tehnologia modernă, mai activ, pentru a comunica mesajul său pe tot Globul.

Dacă Francisc I este capabil să reformeze Vaticanul, intr-un asemenea mod, el va fi glorios. Dacă el nu reușește, s-ar putea ca el sa fie si ultimul Papa "real" al istoriei Bisericii Romano-Catolice. În esență, dacă reforma nu are loc intr-un deceniu, Papa din anii 2020-2030 va deveni următoarea Regina Elisabeta a II-a. El va continua să se îmbrace în haine și sa trăiasca într-un "palat", dar domnia lui va fi în mare măsură doar nominală.
Trimite
Powered by InterChat

π 0.00942 sec - PID: 18603