86

În ziua de 22 octombrie 2018, în Comuna Bobâlna, aflată în Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului - Protopopiatul Dej, a fost cinstit în mod deosebit, alături de toti eroii neamului, Alexandru Vaida-Voevod, corifeu al Marii Uniri, căruia localnicii i-au ridicat în urmă cu trei ani un monument. Momentul a fost marcat prin depunerea de coroane de flori, la el participând peste 70 de elevi, alături de profesorii însoțitori și de reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române, ziua fiind amintită de către reprezentanții Protopopiatului, ca una "plină de bucurie", mărturisită de altfel și printr-o prindere în horă a celor prezenți.

Anterior, întrucât evenimentul amintit mai sus a avut loc la ora 11:00, participanții la manifestare au trecut și pe la Sfânta Cruce amplasată pe Dealul Bobâlnei, unde Părintele Protopop Ioan Buftea, alături de alți trei preoți, săvârșise o Slujbă de Pomenire pentru eroii neamului, cadrele didactice prezente vorbind despre Răscoala de la Bobâlna, izbucnită după ce Episcopul catolic al Transilvaniei a cerut să se plătească zeciuiala, care nu mai fusese strânsă din 1434, într-o singură tranșă - directiva vizându-i inclusiv pe locuitorii români (care înainte erau scutiți de plata zeciuielii, fiind ortodocși). Inițial în nordul Transilvaniei, ea s-a răspândit cu repeziciune spre comitatele Sătmar și Szabolcs. În iunie, pe Dealul Bobâlna s-a adunat o oaste de țărani și a construit o tabără, cerând înființarea unei Stări comune (Starea Ungurilor și a Românilor). După ce solii răsculaților au fost executați de Voievodul Ladislau al IV-lea Csaki și răsculații au obținut o victorie asupra trupelor Voievodului, acesta s-a prefăcut că dorește să negocieze, iar pe 6 iulie, la Cluj-Mănăștur, s-a semnat un pact între părți - care au trimis soli la împăratul Sigismund de Luxemburg și rege al Ungariei, pentru arbitraj. Cu toate acestea, pe 16 septembrie, nobilimea din Transilvania, fruntașii clerului, sașii și gărzile secuiești au format o alianță de ajutor reciproc împotriva țăranilor, semnând la Căpâlna un tratat, urmat de un altul pe 6 octombrie la Apateu, care respingea câteva din aspectele prevăzute în tratatul anterior. Așa încât, la începutul lui decembrie, lună în care avea să moară împăratul Sigismund, răsculații au cucerit cetatea Aiudului. Imediat aliații i-au atacat pe răsculați și i-au înfrânt, executându-i la Turda, armata nobiliară asediind Clujul, care se alăturase răsculaților, cucerindu-l în 9 ianuarie 1438 și retragându-i-se privilegiile de oraș, locuitorii săi fiind declarați țărani. Pe 2 februarie a fost reînnoită alianța de la Căpâlna, cunoscută ulterior ca alianța celor trei națiuni (Unio Trium Nationum), cu legi privind situația socială în Transilvania, în dauna dreptului strămoșesc românesc, care a dispărut treptat.

Interesant este că evenimentul din aceste zile, marcat și de un moment artistic, desfășurat chiar în localitatea istorică Bobâlna, a fost rezultatul unui parteneriat de succes realizat de trei instituții școlare, în cadrul Schimbului de experiență româno-francez dintre Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Dej și College Saint Esprint Beauvais, în asociere cu Școala Gimnazială Bobâlna.

Zecile de elevi nu s-au întors însă în Școala Gimnazială Bobâlna - de unde pornisiră procesiunea lor și unde îi așteptau, acum, noi activități culturale și recreative, bineînțeles după o mică gustare - înainte de a le fi evocată și Marea Unire, "la ceas aniversar, când România de azi sărbătoreşte Centenarul", tot la monumentul lui Alexandru Vaida-Voevod, într-un discurs prin care le-a fost prezentată personalitatea acestuia.

Conform unui raport publicat în numele Protopopiatului Dej sub semnătura Prof. Buftea Eleonora Florina, "alături de cele trei instituții școlare, au participat reprezentanți ai Institutului Francez de la Cluj, ai Primăriei din Dej, Viceprimarul orașului Beauvais, Primarul Comunei Bobâlna, reprezentanți ai Armatei dejene, dar și ai Poliției locale, responsabilul activității fiind d-na profesor Jica Mariana Moldovan, susținută de cadre didactice ale Școlii Gimnaziale ,,Mihai Eminescu” Dej și Partenerul/Gazdă Director, Prof. Flavia Alina Șamșudean, și de cadrele din Şcoala Gimnazială Bobâlna.

În ce privește partea clericală, alături de Părintele Protopop Ioan Buftea s-au aflat și preoții Iacob Șamșudean, Rareș Cojan și Cristian Cârlogeaiar, iar vorbitorii la eveniment, care au susținut discursuri pe teme istorice, au fost Prof. Univ. Dr. Gavril Rus, de la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai și Dl. Dragoș Șamșudean (despre Răscoala de la Bobâlna), repsectiv Prof. Gabriel Rus (despre personalitatea lui Vaida-Voevod și Marea Unire).

Alexandru Vaida-Voevod, născut într-o familie veche și bogată, în 1872, la Bobâlna, și decedat în 1950, a fost un om politic, medic, publicist, unul dintre liderii marcanți ai Partidului Național Țărănesc, debutant politic în anturajul Arhiducelui Franz Ferdinand, ca susținător al drepturilor românilor transilvăneni, ocupând în trei mandate funcția de Premier al României, dar aflându-se și la conducerea Ministerelor de Interne și de Externe ale României. A sprijinit regimul autoritar al regelui Carol al II-lea, motiv pentru care avea să-i părăsească pe național-țărăniști și să întemeieze propriul partid, după instaurarea monarhiei autoritare fiind numit Consilier Regal.

Bunicul lui Alexandru Vaida fusese Alexandru Bohățel, participant la Revoluția de la 1848, strămoșii săi fiind înnobilați în 1627 de către Gabriel Bethlen, Principele Transilvaniei. Alexandru Vaida era fiu al lui Dionisie Vaida, participant la mișcarea națională a românilor transilvăneni, pe care a sprijinit-o material și moral, iar vărul său primar, preotul Gavril Vaida, a fost bunicul mamei lui Corneliu Coposu - acesta din urmă politician român, fost Senator în Parlamentul României ca lider al opoziției din România postcomunistă și președinte al PNȚCD și al Convenției Democrate Române (după Revolutia din 1989), om de încredere al liderului național-țărănist Iuliu Maniu, membru al Partidului Național Țărănesc până la interzicerea acestuia în 1947, ulterior deținut politic în condiții foarte aspre, pentru 17 ani, în faza stalinistă a regimului comunist din România.

Alexandru Vaida-Voevod a mai fost, între altele, președintele organizației studențești „România jună”, colaborând cu Aurel C. Popovici la elaborarea, în 1891, a „Replicii” junimii academice române către studenții maghiari, ca răspuns la „Memoriul” studenților maghiari de la Universitățile din Budapesta și Cluj, în care se evocau autonomia națională, federalismul și separarea românilor și a ungurilor din punct de vedere politic, astfel încât fiecare să aibă propriul teritoriu național în cadrul Imperiului Habsburgic.

Alexandru Vaida-Voevod a asistat și la elaborarea „Memorandumului” românilor, adresat împăratului de la Viena de către Iuliu Coroianu, în casa bunicului său, Alexandru Bohățel - act prin care se susțineau revendicările românilor din imperiu și se denunța politica de asuprire națională și intoleranța practicată de guvernul de la Budapesta. Împăratul Franz Joseph a refuzat să acorde o audiență delegației, iar semnatarii și conducătorii acțiunii au fost trimiși în judecată.

Mormântul lui Alexandru Vaida-Voevod se află în cimitirul Bisericii dintre Brazi din Sibiu, unde a fost reînhumat abia în 1990. Până atunci rămășițele sale trupești fuseseră ascunse, în secret, într-o criptă din subsolul capelei Romano-Catolice din Cimitirul Municipal Sibiu, unde au fost descoperite, la dorința urmașilor săi, în urma cercetărilor preotului ortodox de atunci al Bisericii dintre Brazi, Mihai Sămărghițan.


Lăcașuri Ortodoxe® 2018

Trimite
Powered by InterChat

π 0.00877 sec - PID: 16099