120

Nu ne putem permite să trăim o... Ortodoxie Lite

Publicat în urmă cu 4 luni, în Lonews
Ortodoxia, prin însăși natura ei, este o religie exigentă, care cere credincioșilor săi să îmbrățișeze pe deplin un stil de viață care este în opoziție cu lumea noastră. Numeroasele perioade de post și practica de a sta în picioare la slujbele noastre sunt doar două lucruri care situează aparte Ortodoxia în lumea noastră. Într-o epocă în care atât de mulți îmbrățișează religii care necesită un nivel redus sau absent al credinței, Ortodoxia este o credință care se înscrie în vechile dogme și modalități de închinare care sunt practic neschimbate de două mii de ani.

Societățile noastre multi-culturale au schimbat radical fața multor țări din întreaga lume occidentală, iar imigrația a introdus numeroase religii străine în societăți care au fost anterior monolitice în tradiția lor religioasă. Multe țări din Europa de Vest și America de Nord văd acum răspândirea Ortodoxiei ca niciodată altcândva, concomitent cu introducerea islamului. Acest lucru, suprapunându-se răspândirii secularismului și a ateismului, a schimbat harta religioasă a multor țări.

Aceste schimbări au făcut ca practicarea credinței noastre să devină mai dificilă, deoarece societățile occidentale nu mai sprijină cultural practicarea deschisă a Creștinismului. Nu mai vedem expresia creștinismului în forumul public, cu excepția țărilor ortodoxe, fiind în mod proeminent parte a structurii societății. Mulți oameni chiar suferă presiuni prin care sunt îndemnați să-și păstreze credința într-un cadrul privat, "pentru a nu-i ofensa pe alții" prin faptul că sunt "prea religioși". Cu pluralismul dominant la locul de muncă și în cadrul social, orice afișare a credinței noastre poate fi atacată.

Acest lucru poate funcționa pentru unii, dar pentru un creștin ortodox serios acest lucru este problematic. Cum să mai trăim Ortodoxia așa cum o cere credința noastră, dacă o trăim într-un vid, încarcerând-o ca pe o practică privată doar în zilele de duminică? Dacă suntem cu adevărat "îmbrăcați în Hristos" și suntem transformați prin trăirea unei credințe ortodoxe dedicate, nu ne putem permite să trăim o "Ortodoxie Lite".

Ortodoxia strigă să fie trăită, experimentată, practicată! Dacă ne numim pe noi înșine ortodocși, dar doar rareori frecventăm slujbele, ignorăm regulile postului, ascundem o icoană într-un dormitor, fără a ne face semnul crucii în public, rugându-ne la masă numai atunci când suntem singuri sau cu familia, atunci noi nu practicăm Creștinismul-Ortodox.

Trebuie să fim îndrăzneți în credința noastră. Eu, din postura de călugăr, purtându-mi îmbrăcămintea mănăstirească peste tot, vă pot spune că ea are un impact puternic asupra oamenilor. Chiar când stau printre prietenii care nu sunt religioși, întotdeauna îmi binecuvântez mâncarea. Dacă văd o mașină de poliție, un camion de pompieri trecând prin centrul orașului Seattle, îmi ridic mâna în semn de binecuvântare, pentru că vreau ca Dumnezeul meu să-i țină în siguranță și vreau ca oricine are nevoie de ajutor să-l primească. Am o cruce in jurul gâtului, nu doar pentru că sunt preot, ci pentru că sunt credincios.

Nu mi-e teamă să-mi afișez public credința mea în Iisus Hristos, căci credința mea o cere de la mine. Hristos le-a spus Ucenicilor Săi că, dacă L-ar fi lepădat înaintea oamenilor, tot așa ar fi fost și ei lepădați înaintea Tatălui Său din ceruri. Creștinismul ortodox cere să fie trăit în mod public. Marea noastră mântuire o cere!

Părintele Stareț Trifon, stareț al Mănăstirii Mântuitorului, Vashon Island, Washington (SUA) - cuvânt [https://blogs.ancientfaith.com/morningoffering/2018/02/living-our-orthodoxy-3/] rostit în ziua de 27 februarie 2018
Trimite
Powered by InterChat

π 0.01371 sec - PID: 28004