1595
În cea de-a șasea zi, grupul de pelerini din Episcopia Sloboziei și Călărașilor, conduși de Preasfințitul Părinte Vincențiu, au mers în Sfânta Cetate pe Drumul Crucii, Via Dolorosa, acolo pe unde Mântuitorul, în timpul Sfintelor Sale Patimi, și-a purtat Cinstita Cruce.

Între cele șapte opriri sau căderi ale Mântuitorului amintim de Pretoriu, locul judecății, unde Pilat, ascultându-l pe Iisus, a vrut să-l elibereze dar poporul împreună cu cărturarii și fariseii au cerut să fie răstignit. Atunci Pilat s-a spălat pe mâini în fața poporului spunând că este nevinovat de sângele Dreptului acestuia. Tot acolo, dându-i cămașa jos, i-au pus Mântuitorului o hlamidă roșie și o coroană de spini pe frunte, silindu-L să-și poarte Crucea.

Drumul Crucii - Via Dolorosa sau Via Crucis – amintește neîncetat omului măsura dragostei lui Dumnezeu față de el. Această dragoste se vede, mai mult decât oricând, în Vinerea Mare, când credincioșii pășesc pe urmele Mântuitorului, pe străduțele înguste ale vechiului oraș Ierusalim.

Via Dolorosa - Drumul Durerii - se strecoară printre străduțele aglomerate și răsucite ale cetății Ierusalimului, începând de la Mănăstirea „Ecce Homo” și terminându-se la Mănăstirea Învierea Domnului sau a Sfântului Mormânt. Aceasta este calea pe care Mântuitorul a fost dus spre Răstignire, începând cu judecarea Sa în Pretoriu și terminând cu înmormântarea Sa în mormântul gol.

Drumul Crucii își păstrează încă pietrele călcate, cu inima îndurerată, de către milioanele de credincioși care au venit în pelerinaj, de-a lungul celor două milenii de creștinism. Începuturile acestui pelerinaj sfânt se ascund adânc în pătura istoriei. Odată ce Sfântul Împărat Constantin cel Mare (jumătatea secolului al IV-lea) a oferit creștinismului libertatea râvnită, nimic nu a mai putut să oprească dragostea și dorința fierbinte a creștinilor de a păși pe urmele Dumnezeului Om - Hristos - care și-a dat viața pentru oameni și pentru lume. Drumul Crucii se încheie la biserica Sfântului Mormânt, unde în pacea citirii Acatistului Sfântului Mormânt, pelerinii s-au închinat din nou, ca mulțumire pentru toate zilele binecuvântate petrecute la Sfintele Locuri.

Au purces apoi la celelalte Sfinte Altare din incinta bisericii Sfântului Mormânt și la locul aflării Cinstitei Cruci de către Sfânta Împărăteasa Elena.

Înaintând pe jos prin Cetate spre muntele Sion, au ajuns la Biserica Adormirii Maicii Domnului, zidită ca o Catedrală deasupra casei Sfântului Apostol Ioan Evanghelistul, cel care a luat-o pe Maica lui Dumnezeu în grijă, acolo unde a adormit Maica Domnului.

De aici, pelerinii au vizualizat, tot pe Muntele Sion, locul Cinei Celei de Taină, unde Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii și tot acolo aflându-se și mormântul proorocului David.

Slavă lui Dumnezeu pentru toate!

A consemnat de la Ierusalim, corespondentul nostru special,Preacucernicul Părinte Consilier Florin Ionescu.
Trimite
Powered by InterChat

π 0.01512 sec - PID: 22178